1h 37min 55s

Acum un an când m-am decis să mă reapuc de alergat într-un mod serios, după o pauză de 10+ ani, mi-am propus să termin primul semimaraton sub 2h. Am reușit să o fac în Vilnius în 1h 53min. O cursă în care am suferit, și mi-am dat seama că am nevoie de mult antrenament ca să pot să termin cursa…

Frica – 2013

Postul original, fără nicio corectură aici. — Mi-e frică de faptul că e posibil ca, după un „Happy End”, oamenii pot fi fericiți. Mă tem că aș putea fi unul din cei bătuți de soartă să îndure fericirea în fiecare zi. Aș înnebuni. Sper că nu sunt o astfel de victimă a destinului. Nu vreau să fiu personajul unei tragedii…

Unsprezece

Acum 11 luni stăteam prin Băneasa lângă un chioșc de cartier cu o Timișoreana în mână. La câțiva zeci de metri se afla Ana care se născuse de câteva zeci de minute. Ce repede a trecut tot timpul asta; și ce praf s-a lăsat pe aici. Am avut de multe ori impulsul de a mai scrie ceva dar sentimentul de…

Peste ani

Stau într-un bar și fumez. Au trecut zeci de luni de când nu am mai făcut asta. S-au schimbat atât de multe. Acum câțiva ani lucrul ăsta era atât de normal; în seara asta când am intrat și am văzut scrumierele pe masă și am simțit fumul m-am gândit că primele lucruri pe care trebuie să le fac odată ajuns…

Săptămâna dinainte

Acum, când încep să scriu textul ăsta, și pe care sper să îl termin în următoarele șapte zile, mai e o săptămână până când o să devin „om la casa lui”. Nu o să-mi cumpăr casa dar o să-mi schimb starea civilă. Din cei șapte oameni care îmi citesc blog-ul de mai mult de șapte ani trei sunt probabili șocați.…

Cinci ani

Acum cinci ani am întâlnit o tipă în Anglia. Ea mergea să-și vadă niște prieteni în Manchester, eu mergeam în Birmingham să petrec 10 zile alături de tipa pe care o iubeam. Înainte să ne urcăm în același autobuz, și să ne deschidem amândoi cărțile în română, ne-am pseudo-ignorat timp de câteva ore în stația din Luton. Știu că am…

2015

Am fost anunțat de FB că acum trei ani publicam asta. Nu am mai scris de atunci un „review” al anilor care au trecut, și, între noi fie vorba, nu am prea mai scris lucruri „personale” pe aici, și acum înțeleg de ce s-a întâmplat asta. Oricât de mult aș vrea, chiar nu știu ce aș putea spune de anul…

29 de ani

Încă nu am împlinit 30 de ani; măcar atât. Dacă aș avea niște țeluri mărețe de atins până atunci tot aș mai avea un an să le îndeplinesc. Dar nu am. Nici măcar unul. Poate doar cel propus acum 11 ani: să mă simt bine în pielea mea, dar sunt deja acolo. Am auzit că unele clasice ar fi să…

Dulapul

Mihaela a plecat spre Suceava, iar eu mai am șase zile să-mi pregătesc vizita la ea. Printr-un mod aproape miraculos mama o să fie plecată pentru prima oară în ultimii ani, merge în București la un botez, așa că nu trebuie să inventez nicio scuză pentru plecarea mea de sâmbătă. Singura întrebare e dacă m-a chemat să facem dragoste sau…

Treizeci de lei

Pe Tata îl văd rar, o dată la câteva luni. Din când în când, mai ales când urmează să plec și mama e la baie, îmi cere niște mărunt. Am încercat la un moment dat să îi dau mai mult decât „niște mărunt” dar niciodată nu a vrut să ia mai mult de zece lei. Cu banii ăștia își ia…