Am terminat sesiunea. Am luat 4 examene din cele 5. Am picat unul din cauza lenei de peste an… dar asta e altă discuție. Dacă mai iau și restanța la SMP sunt, ca să-l citez pe un coleg, ZEU 😀 Am fost aseară la Noaptea Devoratorilor de Publicitate. Stăteam liniștit la coadă și așteptam să cumpăr bilete când a venit…
Eram aseară prin poli și după o discuție despre mâncare a venit vorba și despre Caii la Fereastră. Mi s-a făcut poftă de Vișniec așa că azi am ajuns la BCU, ca să învăț (din nou) la SMP, să răsfoiesc Păianjenul în rană. Încercam ieri să-mi aduc aminte că pentru a învăța să înoți trebuie să bei multă apă dar…
Cel mai trist e că aceasta nu e o fabulă urbană, nu e vorba de metafore. E tristul adevăr: omorâm fluturi fără să băgăm de seamă. Îmi cer scuze, nu vreau să vă bag în aceeași oală cu mine: omor fluturi fără să bag de seamă. Acum două ore m-a sunat mama așa că am mers în singurul loc de…
În sala de teatru în stânga mea stătea un gând (nu cred totuși că era al lui Raskolnikov): „După ce ne-o tragem să ne oprim pentru două secunde să facem și dragoste!”.
Te trezești adesea făcându-ți o groază de planuri în jurul locului în care vrei să mergi pentru doi ani. Cauți pe net tone de informații pe care oricum nu le vei folosi dar plăcerea de a te vedea acolo, chiar dacă într-un mod virtual, merită orele pierdute. În câteva weekenduri te duci până acolo doar să respiri aerul curat al…
În ciuda efortului depus înaintea examenului am luat 8 la SCPC Am mers la Poiana Brașov în weekend, nu ca să mă bronzez ca un tractorist (deși asta s-a întâmplat) ci ca să alerg la maraton. Nu vă speriați, ca orice om de „birou” am împărțit cei 42 de km în 6. Felicitări echipei Adobe pentru timpul scos (4:03) desi…
La ieșirea de la BCU coloana de mașini care aștepta să ajungă pe Magheru. Un scuter bătrânesc cu un bătrân pe el se furișa printre automobile. În spatele lui un tânăr pe motor care-și tura caii sperând că i se va face loc. Bătrânul nostru mergea liniștit pe drumul lui. Acum eu stau și mă întreb dacă e trist că…
Istoria unui suflet omenesc, chiar și a celui mai mic, e aproape mai interesantă și mai utilă decât istoria unui popor întreg. Lermontov – Un erou al timpului nostru Nu va speriati. Nu am descoperit o plăcere nebună de a învăța pentru examenul de mâine și nici nu am rămas fascinat de vreun sistem de reglare automată ci pur și…
Despre unele lucruri cred că nu se poate vorbi. Nu se pot spune cuvinte dar se poate scrie. Să luăm de exemplu o poezie clasică de-a lui Nichita Stănescu: Spune-mi, dacă te-aș prinde-ntr-o zi și ți-aș săruta talpa piciorului, nu-i așa că ai șchiopăta puțin, după aceea, de teamă să nu-mi strivești sărutul? Scrisă într-un mail, sms, scrisoare, bilețel dus…
Fiind încă sesiune și numărul de restanțe e mai mic de 7, deocamdata, am „răsfoit” din nou De veghe în lanul de secară. (apropo, e la cineva cartea mea că nu-mi găsesc nici varianta în română nici cea în engleză ) Cu copiii așa e: dacă vor să apuce inelul de aur, trebuie să-i lași în pace și să nu…