Insemnari

Tocmai m-am urcat in trenul spre Bucuresti, locul 25 la vagonul cuseta. Culoarul e gol. Sunt singurul care la miezul noptii nu e inca in pat. Cand am ajuns vineri la 5 acasa, ametit si obosit, regretam ca nu mi-am luat bilet tot la clasa a doua. Am venit in vagonul 5, locul 55. M-am urcat in tren la ora 9 fara 10 si in compartiment erau doi tineri care pareau cel putin dubios. L-am lasat pe unul dintre ei sa stea in locul meu in timp ce eu am coborat pentru o ultima tigara. Intors in compartiment mai era un domn de 40 de ani si o domnisoara care se pare ca nu avea loc caci pe scaunul pe care statea ea a venit o tipa mai plinuta si prietenul ei langa. Pseudo intelectuali care probabil tocmai au terminat facultatea.
Era sa uit, acum va voi vorbi doar de unul dintre aceste personaje celalte aparand doar episodic si probabil va voi spune povestea lor in anii ce vor urma.
Cei doi tineri pareau a fi destul de ametiti, reusind in doar 10 minute sa umple podeaua de cafea. Imediat dupa ce am plecat unul dintre ei, care parea a fi “baietasul” dintre ei si-a scos din geanta o camera cu film a carei lentila de 50 ma facea sa fiu invidios. Dupa cateva cadre trase si-a pus-o la loc.
Eu mi-am luat fata de student ingamfat, mi-am pus castile si am inceput sa scriu postul despre Felicia. Pornirea mea artistica a fost oprita de un vanzator de nimicuri care a reusit sa-si vanda o lustra multicolora tanarului nostru fotograf. In momentul in care be intreba daca poate sa o lase aprinsa i-am taiat-o din scurt: “Chiar asta vroiam sa te intreb, sper ca nu ai de gand sa o lasi pornita!” A inchis veioza multicolora si nu a zis nimic. Reactia mea a venit probabil si ca raspuns la faptul ca m-am simtit prost in momentul in care eu bausem jumatate de cutie de Timisoreana si el scotea tot o cutie de Timisoreana din geanta. Nu stiu de ce dar nu vroiam sa fac parte din aceiasi categorie ca si el. Stiu. Snob si superficial.
Ora 1. Deja aflasem ca pe tanarul nostru il cheama Mihai si ca e ziua lui. Deja era ametit de-a binelea. In compartiment se afla din nou tipa de la inceput dupa ce cuplul a coborat. Usa de la compartiment se deschide violent si un tip destul de masiv si cu barba s-a asejat in dreptul usii. Ea se uita la el si iese fara sa-i zica nimic tipului de langa cu care se saruta de zor. Moment de liniste. Mihai se uita ciudat la mine, eu la el. De pe culoar se aude o conversatie destul de aprinsa. El nu rezista si iese. Eu mai putin curios raman inauntru. Rezist 15 minute. “ma, daca-mi facea mie asa ceva mergeam peste ei. Cum sa-mi faca mie asa o tarfa, chiar daca am agatat-o in tren”. Eu incercam sa-l calmez spunandu-i ca probabil nu stie toata povestea si oricum nu e treaba noastra. “Nu conteaza. Cum pula mea sa vina asa. Nu vedea ca e cu altu? Eu as fi sarit si l-as fi taiat tot”. Ok… Mi-am pus castile si am intrat inapoi.
Inainte de Pascani Barbosul trece prin fata compartimentului nostru uitandu-se destul de insistent inautru. Mihai nu rezista si rupe o cutie de bere si-si face o lama pe care o baga in gura indreptandu-se spre usa. Reusesc sa sar inaintea lui si sa-l opresc spunandu-i ca nu-l inteleg. El nu are nici o legatura cu povestea. Se pare ca totusi eu nu inteleg orgoliul masculin. Din fericire pana cand am iesit noi tipul era plecat asa ca nu ne-a ramas decat sa iesim pe peron ca sa mearga Misu sa-si faca aprovizionarea. Eu am rezistat si nu am mers cu el la magazin. Mai fricos, ce sa-i faci.

A pornit trenul si el inca nu s-a intors in compartiment. Intr-un final vine cu doua cutii de Ursus in mana. Dupa un urlet de razboinic isi baga coltii in una din cutii reusind sa ne stropeasca pe cei 4 care mai eram in compartiment.

(Va Urma)