Insemnari

Punctual din Varsovia

Filed under: Punctual — Gelu February 29, 2008 @ 16:33
  • S-a termianat cursul din Kaunas.
  • Vilnius e pur si simplu incredibil. Dupa 6 ore de parcurs pe jos am fost fascinat
  • Rasaritul de azi m-a gasit hoinarind printre cladirile de birouri din Varsovia
  • la 6 nu e nimeni pe strazi care sa vorbeasca engleza
  • e relaxant sa stii ca esti in vancanta si la 8:30 sa iei micul dejul uitandu-te la oamenii care merg la servici. Luni ma duc si eu.
  • Orasul vechi e desprins total de restul orasului. E frumos dar din pacate ca sa ajungi la el trebuie sa treci printr-un oras ca Bucurestiul.
  • revin cu poze. Acum ma duc sa vad cum e cu metroul aici.

Un post…

Filed under: Uncategorized — Gelu February 27, 2008 @ 15:30

Azi am deschis feed reader-ul si aveam 800 de articole de citit dintre care 200 de bloguri…

Am ales cateva… unul dintre ele m-a facut pur si simplu sa inghet. Pentru cateva secunde am stat pur si simplu fara sa gandesc sau sa… Acum nu pot decat sa sper ca peste ceva timp voi citi pe acelasi blog un altfel de post…

Punctual din Lituania

Filed under: Personal,Punctual,Work related — Gelu February 25, 2008 @ 19:27
  • Am lansat!!! Din pacate nu pot bea cu colegii mei dar voi bea cateva pahare de Sangria si de 999 in cinstea lui Flex 3.
  • Fetele aici sunt incredibile. Nici dupa o saptamana nu-mi vine sa cred… si nu am fost decat prin Poli.
  • Cu cat fetele suntmai frumoase cu atat baietii sunt mai nenorociti/nesimtiti/magari.
  • primul lucru care l-am vazut in Kaunas a fost un magazin Dacia.
  • desi nu sunt cosuri de gunoi decat in statiile de autobuz e un oras foarte curat. In prima zi un tanar a aruncat o sticla pe jos. Din spate venea un copil de 8 ani care s-a aplecat si a luat sticla. S-a indepartat cu ea in mana.
  • am rezistat o ora intr-o sauna traditionala la 80 de grade urmat de un dus cu apa la 5 grade.
  • vineri ma duc din nou in Vilnius si apoi 2 zile in Varsovia.
  • pana acum nu au fost facute decat 800 de poze cu camera mea.

Away

Filed under: Uncategorized — Gelu February 17, 2008 @ 19:36

Incep sa-mi fac bagajele. Ma intorc pe 1 Martie. Pana atunci… Kaunas. In trecere si Varsovia. O sa fac poze.

Concediu… Vacanta… Fara… Fara…

Sfaturi pentru indragostiti

Filed under: Punctual — Gelu February 15, 2008 @ 01:03

Probabil ca acestea vin putin cam tarziu dar va fi mereu "La anu’ "

  • pentru domnisoara din metrou care se uita cu tristete la trandafiri care ii mureau in brate: "Nu se ofilesc din cauza ca nu te-ar iubi  EL ci pur si simplu pentru ca au stat doua saptamani la tigancile de la Eroilor fara sa-i cumpere nimeni".
  • pentru pustoaica de 14 ani din 137 care se confesa colegei sale: "Faptul ca-i faci cadou virginitatea ta de Valentine’s nu inseamna ca nu te va parasi atunci cand va primi acelasi cadou de ziua lui."
  • pentru toti cei din SUV-uri care se roteau prin parcarea de la mall la ora 8: "Faptul ca ati mers si azi in Plaza nu inseamna ca relatia voastra cu tipa din dreapta se bazeaza pe continuitate ci pur si simplu sunteti lipsiti de imaginatie.
  • pentru tipa care vomita in fata unui pom in regie: "Faptul ca ai mers cu el sa bea nu inseamna ca il sustii in ceea ce face ci pur si simplu ca nu stii cand trebuie sa te opresti"

In rest… pentru toate cuplurile fericite… "Iubiti-va mult!"

Despre secara si trei tone de latex

Filed under: Aberatii — Gelu February 14, 2008 @ 02:48

Ieri din 41 ma uitam zambind la un tanar care statea in statie si citea "De veghe in lanul de secara" si imi aduceam aminte de bucuria cu care il descopeream pe Holden Caulfield si odata cu el si o alta parte a societatii care a transformat un sentiment intr-un lucru pur comercial. Dragostea inseamna sa-ti faci planuri alaturi de ea si apoi sa-i poti spune cu un zambet pe buze: "Dute’n pizda matii!" fara ca acest lucru s-o faca sa-ti zica "Nu-ti permit pentru ca o cunosti pe mama!".

In aceasta perioada mi-e sila de dragoste/sex/prezervative. De ce trebuie sa fie reclama la Love Plus pe o carte cu si despre iubire? De ce trebuie sa primesc un al treilea pahar de "Love Potion" la fiecare doua cumparate? De ce sa ma casatoresc azi pentru o zi si nu maine pentru o saptamana?

Daca as fi fata si mi-ar veni un nemernic cu un trandafir rosu i l-as lua si i l-as da de cap. Poate asa oamenii cu care ma voi intalni dimineata in drum spre birou se vor obisnui sa lase biletele sub perna si altadata, manelistii sa strige "Esti iubirea vietii mele…" si vinerea, nu doar joia… Poate asa…

Daca ar fi sa ma duc vreodata la curve as face-o cu siguranta pe 14 februarie si pe langa bani i-as duce si bomboane, flori si cercei. Nu azi ci peste 15 ani cand iti vei putea comanda 4 Gb de iubire pe eLove, cand iti vei simti fluturasii din stomac cum strabat retelele, iti vei putea declara intentiile nobile prin pinguri si vei putea sa…

Sunt tanar, doamna, tanar

Filed under: Overheard — Gelu February 10, 2008 @ 14:06

Acum o saptamana la opera. Pauza. In stanga o doamna in jur de 30 de ani inarmata cu o punga de forneti se confesa prietenei sale la telefon. Toata pauza. Cu voce tare. "-Si m-a sunat ala de marti daca vreau sa merg cu el la Sinaia weekend-ul viitor. I-am zis ca e scump acolo dar a zis sa nu-mi fac griji ca are el grija de tot si ca ne cazam la cel mai scump hotel. Auzi tu, la cel mai scump hotel. Dar mie mi-e cam frica ca ma suna numai cu numar privat… mai ales ca stie unde m-a lasat tura trecuta…"

Discutia devenea deja mult prea privata pentru mine asa ca am incercat sa imi indrept auzul spre alceva… nici o sansa. Domnisoara noastra insista… cu un zambet suspect pe fata in timp ce se uit in jur. "Ah…. era sa uit… m-a sunat azi unul de 31 de ani. Divortat. A citit anuntul din ziar. Vrea sa ne intalnim sa discutam. Cica a terminat doua facultati. Vrea o relatie serioasa bazata pe respect. Ca daca eu ma joc sa ii spun ca nu are sens. Mi s-a parut ciudat. Cum adica sa ma joc? De ce as face asta? Oricum 31 de ani… cam batran nu crezi? Eu caut ceva de 27-28… hai 29. 31 e mult. Si divortat. Oare ce are de-a divortat de el. Sigur are ceva. Dar mai ma gandesc. Cine stie. Oricum nu stiu ce sa fac cu ala cu Sinaia. De ce ma suna cu numar ascuns?"

M-a pus pe ganduri. Oare daca acum 6-7 ani si-ar fi auzit disperarea din glas nu ar mai fi cautat ci s-ar fi oprit la un moment dat convinsa ca in cele din urma a gasit? Probabil ca ar fi trecut peste mirosul hainelor tipului care fuma doua pachete pe zi, nu ar fi contat ca tipul cu care era sa se casatoreasca avea o obsesie nefireasca pentru caini (ar fi putut si ea invata sa tricoteze haine pentru patrupede), ar fi trecut pana si peste faptul ca unul dintre ei avea o problema cronica in ceea ce priveste somnul, faptul ca tipul cu care si-a petrecut Revelionul in 2002 vorbea doar la hands free ar fi fost…

Experienta ne invata ca daca vrei sa gasesti defecte unui lucru o vei face cu siguranta. Lucruri care pana la momentul respectiv ti s-au parut normale devin probleme peste care nu ai cum sa treci cu vederea, fiecare detaliu devine mai important ca tot ansamblul. ( fiecare "usability issue" devine un "show stopper" )

Citeste in continuare…

Frica…

Filed under: Uncategorized — gelu11 @ 09:54

Dupa o relatie de 4-5 ani ce inlocuieste… emotia… ce apar in locul fluturasilor?

Nu mai vreau sa fiu metaforic pentru cateva secunde.

Mi-e frica de o relatie “perfecta” caci in perfectiunea ei pierzi multe sentimente… pierzi emotia sarutului dupa 2 sapatamani, emotia revederii, nervii pe care ii ai atunci cand aflii ca e cu altul, disperarea gandului ca alcineva ii mangaie sanii… nu ai pentru cine sa lasi totul doar ca sa o vezi…

Relatiile serioase sunt.. plictisitoare…

si tousi… eu sper la copii pe care sa-i duc in parc, sotia pe care sa o tin de mana, cumparaturile pe care sa le facem impreuna… Sper sa…

ok! Gata cu sentimentele astea de carton! Avem lucruri mai importante de reciclat!

Rambo IV

Filed under: Uncategorized — Gelu February 7, 2008 @ 22:56

Am fost ieri sa vad unul dintre cele mai proaste filme din viata mea. Nu ma plang. Stiam la ce ma duc dar a fost amuzant sa vad sute de vietnamezi fiind macelariti de gloante de 50mm (sper ca nu ma intelegeti gresit dar nu ai cum sa nu apreciezi o ora de violenta gratuita). Va recomand si voua sa-l vedeti daca nu ati facut-o pana acum, cel putin dintr-un motiv, e atat de "ieftin" incat o sa iesiti din sala cu un zambet larg pe fata: "Ma puteam face actor/regizor/scenarist!".

Eu m-am dus la filmul asta si ca sa ma pregatesc pentru Juno (sper sincer sa nu fiu dezamagit la ce astepari mari am). E ca si cum as bea o sticla de Suceava inainte sa cer la bar un Carslberg. E ca si cum ati strabate Calea Ferentari inainte de o promenada pe Calea Victoriei. Cred ca intelegeti ideea… acum mi s-a facut pofta de Braveheart.

Oricat de mult as incerca sa evit subiectul… azi am aflat si ultimul "rezultat" al sesiunii. 3 din 3. La unul nu am fost primit, la unul nu m-am dus si la ultimul… am picat. Mai ceva ca croitorasul cel viteaz. Oricum… nu disper, ma pregatesc ca sa iau ultimele doua si sa ma bucur mai mult decat daca as fi luat si cele de pana acum. :) Nu mint pe nimeni stiu, dar suna bine. E ca si cum as indeplini un obiectiv pas cu pas. Pana in Kaunas.

UPDATE: Super Juno. Super! Putin trist dar realist.

Ciudat

Filed under: Satul — Gelu @ 09:06

In satul meu din Norvegia se intampla un lucru cel putin ciudat: El intalneste o Ea, se plac, ies la un pahar de akevitt, se imbratiseaza, se saruta, fac sex, se indragostesc, fac dragoste si apoi se despart. Apoi El intalneste o alta Ea pe care o imbratiseaza, o saruta, o iubeste si de care se desparte. In timpul acesta Ea se lasa imbratisata de un alt El cu care apoi se saruta, face dragoste si se intr-un final se desparte.

Dilema

Filed under: Satul — Gelu February 2, 2008 @ 16:57

Din cand in cand locuitorii satului meu din Norvegia ma cheama sa rezolv problemele ce apar si pe care nu le pot rezolva ei. De obicei nu e mare lucru si trebuie doar sa decid pe ce parte a drumului sa pun gardul, cati cm sa aiba stratul de zapada, cine a incalcat proprietatea cui… Azi insa… e mai greu. Am aflat de un obicei pe care pe mine m-a socat si pe care au reusit sa-l pastreze ascuns pana acum (sau pentru ei e atat de normal incat nici nu merita mentionat).

E vorba despre un revolta unui copil, a carui nume nu-l voi mentiona de frica sa nu fie aratat cu degetul pe strada, care a pornit de la obiceiul de care va ziceam. In satul meu, nu am nici o informatie daca acelasi lucru s-ar intampla si in alte sate, copiii nu au voie sa aiba decat o singura jucarie, si aia primita de craciun. Asa ca… in fiecare an in dimineata de 25 Decembrie ei trebuie sa aleaga intre jucaria pe care au avut-o pana atunci si cea pe care “au primit-o” de la parinti. E o decizie care ar fi greu de luat de un adult dar copiii o iau in joaca, de obicei atrasi de culorile sclipitoare ale noilor jucarii. Jucariile care raman in urma acestei “loterii” sunt impartite copiilor mai putin fericiti care nu au nici o jucarie…

Asa s-a intamplat si anul asta. Copilul despre care vom vorbi mai mult a avut de ales intre masinuta lui veche, de lemn, cu vopseaua zgariata, si un elicopter nou nout a carui vopsea stralucea. Intr-un final (a fost mai greu decat s-ar fi asteptat ceilalti ca se decida) a ales jucaria noua, iar masinuta a ajuns la un alt copil care tocmai isi pierduse cadoul. Totul parea sa fie ok pana cand un lucru fara importanta a spulberat linistea satului meu: copilul nostru a gasit roata de rezerva a vechii lui masini… Stiind unde sta noul “proprietar” s-a dus sa-i duca roata vechii sale masini dar nu mica i-a fost mirarea cand ajuns la poarta acestuia l-a oprit tatal noului “sofer” si i-a zis ca nu se cade… “Odata ce ai renuntat la ea nu ai cum sa vii asa, neanuntat, si o sa vezi.Tu ai acum jucaria ta. Nu se cade!”. Baiatul a ramas socat… nu se astepta la asta… cum adica nu se cade? E doar o roata de rezerva… dupa ce au trecut prin atatea impreuna (4 ani s-a jucat cu ea) , dupa ce… A inceput sa tipe, sa umple borcane intregi de urlete s revolte.

Citeste in continuare…

Oda (in metru antic)

Filed under: Poems — Gelu @ 00:29

Nu credeam sa-nvat a muri vrodata;
Pururi tânar, înfasurat în manta-mi,
Ochii mei naltam visatori la steaua
Singuratatii.

Când deodata tu rasarisi în calea-mi,
Suferinta tu, dureros de dulce…
Pân-în fund baui voluptatea mortii
Neînduratoare.

Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,
Ori ca Hercul înveninat de haina-i;
Focul meu a-l stinge nu pot cu toate
Apele marii.

De-al meu propriu vis, mistuit ma vaet,
Pe-al meu propriu rug ma topesc în flacari…
Pot sa mai renviu luminos din el ca
Pasarea Phoenix?

Piara-mi ochii turburatori din cale,
Vino iar în sân, nepasare trista;
Ca sa pot muri linistit, pe mine
Mie reda-ma!