Insemnari

Tacere

Filed under: Exercitii — Gelu April 29, 2014 @ 15:18

– Să știi că mă întâlnesc cu ea doar pentru sex.

Strângeam mâna Dianei într-a mea și încercam să-mi dau seama cum aș putea să o fac să înțeleagă. Chiar a fost vorba doar de sex. Măcar voi ar trebui să mă înțelegeți. Ea, nici măcar acum nu mă crede. Încă nu a reușit să mă înțeleagă, deși i-am tot explicat.

Nu mi-e foarte clar de ce încerc să vă conving pe voi, niște străini, că nu am vrut să o rănesc, dar tind să am mai multă încredere în cel ce sunt după opt beri decât în cel ce sunt acum, un tip mahmur care nu știe ce să facă cu niște rânduri care par a fi scrise de el, dar de care nu își aduce aminte.

Eram în seara cu pricina cu ea de mână și, deși credeam tot ce îi spuneam, încă simțeam transpirația Corinei pe mine. O futusem cu o seară înainte. Nu apucasem nici măcar să-mi schimb chiloții înainte să mă văd cu Diana. Important e doar că nu o înșelasem.

– Nu te-am înșelat. Știi că te iubesc, știi că nu aș putea să iubesc pe altcineva. Sunt doar sânii. Extrem de mari, extrem de palpabili. Nu sunt lașul care să-și contrazică o erecție. Mai ales că nu a zis nu, deși știa de tine.

O țineam de mână în timp ce-mi terminam a opta bere. Alcoolul îmi dă curaj, mă face să spun ce simt fără frica de repercusiuni. Să spun aforisme și banalități ca și cum aș scoate din mine Adevărul căutat de toată lumea. Cred că e clar la a câta bere sunt acum.

Pe Corina am întâlnit-o în una din serile astea. Eram singur și amețit. Diana nu venise cu mine. Stăteam la bar și-mi tot ziceam că mai beau una și apoi mă întorc la nevastă-mea. Ajunsesem să fiu convins de asta când s-a așezat pe scaunul de lângă mine. Nu înțeleg de ce; erau destul de multe libere și cu siguranță nu părea că aș fi fost în stare să port o conversație, sau orice altceva. Nu mai știu care dintre noi a vorbit primul, dar știu că mi-am dat seama în scurt timp că impresia mea inițială despre ea, că ar fi o curva ieșită la produs era total falsă.

– Nu am vrut să-i spun, să știi. A venit de la sine. Era a două oară când ne vedeam și m-a întrebat de ce nu o chem la mine sau de ce nu încerc să o sărut. Ce vroia să-i zic? I-am zis că sunt însurat. Asta suntem, ce dracu.

În seara aia a apărut într-o rochie de in cu ceva flori pe ea. Semăna destul de mult cu una pe care i-o adusem Dianei din Nepal dar, pe ea, trebuie să recunosc, stătea mai bine. Are formele mult mai bine pronunțate. Mai ales sânii. Dar și fundul. Cât de superficial am putut să fiu când am vazut-o mai femeie decât orice obsesie pe care aș fi putut să o am. Am sărutat-o și am mers la ea.

Am plecat înainte să-și dea rochia jos. Undeva pe la al doilea pahar de vin mi-am dat seama că ce se întamplă nu e bine. Nu era bine, mai ales pentru nevastă-mea și mă punea și pe mine oricum într-o situație ciudată. Da, eram bărbat, voiam să îi simt corpul, voiam să-mi îndes capul în pieptul ei, voiam… Aș fi vrut să fac multe, dar am plecat. Era vorba de un legământ pe care nu voiam să-l rup.

– Să știi că mi-a fost greu și mie, nu doar ție. Da, e ușor ca tu să fii victima aici, tu ai fost cea inșelată, dar cum crezi că m-am simțit eu? Te știam aici, de una singură, în timp ce eu mă bucuram de o altă femeie. Nici nu am putut să ejaculez prima oară.

Eram pentru a cincea oară, cred, în apartamentul ei și până atunci de fiecare dată mergeam la baie, dădeam drumul la apă să curga și mă masturbam în timp ce mă aștepta pe canapea. De data asta mi-am lăsat erecția neatinsă și am luat-o în brațe. Nu mai suportam minciunile pe care mi le tot spuneam, sperma scoasă forțându-mă să mă gândesc la Diana, deși nevoia pornea de la Corina. Deja nu mai era vorba doar de corpul ei; era amuzantă și desteaptă, uram aceleași lucruri, nu reușise nici ea să citească mai mult de zece pagini din Joyce, adoram gătitul lui Murakami.

Atunci am penetrat-o prima oară. Eu infidelul, ea amanta. Am intrat și am ieșit din ea ca și cum ar fi fost ultimul lucru pe care îl făceam. Nu-mi permiteam să o iubesc, așa că mă forțam să o folosesc pe post de păpușă gonflabilă. Nu știu cum a suportat toate astea. Am vazut maimuțe și câini care și-o trăgeau cu mai mult romantism decât mine. După o jumătate de oră ce a părut a fi o veșnicie, am mers la baie, am scăpat de nevoia fizică, am ieșit, m-am îmbrăcat și am plecat. Mă aștepta nevasta.

– Între timp mi-a devenit din ce în ce mai dragă, dar nici nu se compară cu ce avem noi. Da, poate nu o mai folosesc pe post de obiect sexual. E posibil să ai dreptate, poate țin puțin la ea, dar oricum, într-un total alt fel.

Ajunsesem să mă bucur și eu de momentele noastre de sex. Nu mai mergeam la baie după. La început rămâneam zeci de minute în brațele ei înainte să mă îmbrac și să plec; am ajuns cu timpul chiar să adorm acolo, în patul pe care atunci când ajungeam acasă vroiam să-l văd în focuri. Era o senzație ciudată să mă trezesc atât împlinit cât și cu conștiința încărcată. Sentimentul de vinovăție era mult mai puternic când eram treaz și soarele era sus pe cer. Îmi puteam ierta orice orgasm după unsprezece noaptea, dar cu greu ma înțelegeam la ora zece ziua. Ea simțea lucrul ăsta și dintr-un motiv pe care nu pot să-l înteleg ea era cea care își cerea scuze, deși eu eram cel care se întorcea la o nevastă rămasă singură peste noapte.

Acasă era și mai dificil. Mă simțeam nevoit să inventez zeci de povești pe care nu apucam niciodată să le spun. Diana nu-mi reproșa niciodată nimic. O țineam pur și simplu de mână și puteau trece zeci de ore fără să ne spunem o vorbă. În tot timpul ăsta încercam să-mi impun să nu mă gândesc la Corina. Adunam din treisprezece în treisprezece, număram oi, mă întrebam ce s-ar fi întamplat cu România dacă Germania ar fi câștigat cel de-al Doilea Război Mondial, cum ar fi fost dacă Diana îmi răspundea la întrebări.

– Să-ți fie clar: nu o sa te las niciodată singură. Ești prea specială ca să renunț vreodată la ce ne-am tot oferit. Iubita nevastă, mereu vei fi asta. Orice ar spune unii sau alții, orice aș putea ajunge să fac eu, mereu vei fi nevasta mea și te voi iubi ca la început. Sau mai mult, ca un vin bun al cărui gust se conturează cu trecerea timpului.

Pentru câteva luni nu am mai căutat-o. Am plecat într-o dimineață de la ea și nu am mai dat niciun semn. Nu am mai sunat-o, nu mai mergeam în barul în care am cunsocut-o, nu îi mai trimiteam linkuri cu pisici care cad de pe diverse obiecte de mobilier. Pauza asta a venit după ce ne-am privit într-o oglindă și ne-am văzut cu ochii celor de lângă noi. Păream un cuplu fericit. Nu era cazul. Eu eram slab, iar ea era amantă.

La un moment dat nu am mai rezistat și am mers în locul nostru. Ea stătea pe același scaun. Pe cel pe care am stat eu era acum altcineva. Păreau că se simt bine; ea râdea puțin forțat, ca și cum tipul ar fi spus o glumă proastă, dar încerca să-l facă să se simtă amuzant. Se comporta ca și cum ar fi fost ceea ce am bănuit că e când am văzut-o prima oară. M-am apropiat de ei și i-am zis că-i dau dublu față de cât a negociat cu celălalt client. M-am ales cu o palmă zdravănă.

– E greu să continuăm așa. Avem o întreagă istorie scrisă de noi doi, dar prezentul e din ce în ce mai greu de înțeles și de suportat. Îmi dau seama că de ceva timp doar eu vorbesc și aștept să-mi răspunzi. Vreau să fie ca la început; îmi dau seama că nu ai cum să dansezi ca pe vremuri.

Am stat în fața casei ei aproape patru ore până când a ieșit. Eu aveam un buchet de flori, ea o pungă de gunoi. Eu mă simțeam penibil, ea m-a luat în brațe, cu punga plină de conserve de ton cu tot. Ne-am sărutat ca și cum ne-am fi întâlnit în timpul unei ore din liceu și ne-am îmbrățișat ca și cum nu aș fi dus niciun bagaj în spate.

În seara aia am chemat-o pentru prima oară la mine. Am mers în grădina din spatele casei. Cu dreapta o țineam pe Corina, cu stânga pe Diana. Le-am dat drumul, am luat un hârleț și am îngropat-o mai adânc pe fosta mea nevastă. Mult mai adânc.

No Comments »

No comments yet.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a comment