Martea. Dar mai ales Joia.

Te iubesc Martea. Si mai ales Joia.

Te iubesc Martea pentru ca atunci te-am cunoscut. Era o Marti ca oricare alta. Stiu ca la tine in sat atunci e zi de targ. Aici in Bucuresti e targ in fiecare zi. Se schimba vaci pe porci, cartofi pe porumb, struguri pe vin, camile pe unicorni in fiecare zi. In fiecare ora si in fiecare minut. In fiecare secunda a fiecarei saptamani cineva ofera un kil de ceva pe cateva grame de altceva. E capitala, aici se intampla mereu cate un schimb. La tine in sat asta se intampla doar Martea de la 5 la 2. Era doua si un sfert cand ai venit la mine sa-mi spui ca-ti plac ochii mei negri. Ai facut asta probabil pentru ca tarabele pline de pescarusi erau deja inchise pe ulitele copilariei tale. Se pare ca eu nu eram atat de inchisa cum vroiam sa par.

Am regretat ani intregi ca in acea Marti nu mi-am inchis obloanele la ora doua. Nu am facut asta si asa ai aparut tu si mi-ai zambit. Nu vroiai nimic. Asa ai spus. “Nu vreau decat sa-ti spun ca ochii tai negri au nevoie de niste albastru dimineata si niste verde seara”. Am zambit. Am aflat apoi ca ochii tai sunt albastri dimineata si verzi seara. Eu nu stiam ce sa-ti raspund asa ca te-am intrebat daca doresti niste porumbei. Aveam de vanzare doi. Unul era un bun calator. Celalalt era doar bun. Pe primul il puteai trimite pana in China sa-ti aduca un strop de apa din Yangtze si a doua zi ti-ar fi l-ar fi adus; pe al doilea puteai sa-l pui sa zboare in jurul unui punct fix si el zbura.

Mi-ai dat un galben si ai luat porumbelul care se putea roti in jurul unui punct fix. As fi vrut sa te intreb de punctul tau fix dar m-ai fixat cu privirea si mi-ai zis ca vrei mai mult decat un chilipir. Atunci m-ai luat de mana si m-ai sarutat. Te comportai ca si cum asta venea la pachet cu porumbelul. Nu venea, dar nu as fi vrut sa dai un calificativ negativ micului meu magazin. Aveam si asa putini clienti. Asa ca te-am sarutat si a inceput. In momentul acela te-am iubit pentru prima oara Martea.

Miercuri tu m-ai asteptat in pat si eu am iesit de la dus cu un prosop verde in cap. Eu aveam un pahar de suc de portocale cu kiwi intr-o mana si mana ta in cealalta. Tu aveai o bere intr-o mana si o mana in cealalta. Ne-am iubit in timp ce sucul se scurgea pe parchetul lacuit cu doi ani inainte. Cu toate astea, Miercurea nu te iubesc. Imi esti indiferent. La fel cum imi erau indiferente respirarile tale apasate cand te apropiai de punctul tau culminant.

Si a venit si Joia. Si ai recunoscut ca punctul tau culminant a fost depasit. In legatura cu mine. Si de atunci te iubesc in Fiecare joi. Mai mut ca Martea. Mi-ai spus ca o sa ramanem prieteni dar ca nu ai nevoie de un porumbel care sa se roteasca in jurul unui punct fix. Eu iti oferisem unul care sa zboare pana in China si inapoi in mai putin de 36 de ore. Nu am fost in stare sa-ti spun asta. Te iubeam ca ai facut alegerea gresita Marti si decizia corecta Joi. Ti-ai cerut galbenul inapoi, mi-ai dat porumbelul si mi-ai dat drumul la mana.

3 thoughts on “Martea. Dar mai ales Joia.

  1. Imi place. Nu-i asa ca scrii mai bine cand iti imaginezi situatii imaginare (he he) cu adevarul urland in ele, dar ascuns doar pentru ca, de exemplu, tu ai devenit fata si ea baiat? Mi-a placut si joaca cu zilele saptamanii, culmea ca e chiar valabila. Vinerea, de exemplu sunt mereu indragostita. Ceea ce imi aminteste de Cure ( de unde am senzatia ca te-ai inspirat). Ce sa mai, mi-a placut, am citit, am comentat ( observa cata verva am 😛 )

  2. Da nenea, frumos. Poate te aduni totusi si publici niste literatura (nu e cazul sa te umfli in pene sau sa-ti creasca cornite), pentru ca ce scrii tu e placut de citit.

    P.S.: am scris initial “cand mai cresti”, dar am sters, pentru ca mi-am dat seama ca intre timp ai crescut destul 😛

    P.P.S.: Din cate am aflat eu, treaba se face cam asa: strangi toate bucatelele care tie ti se par mai reusite, eventual mai ajustezi pe cate una, eventual mai corectezi gramatica, desi stiu ca nu-i punctul tau forte, le pui pe toate intr-un PDF, iti iei inima in dinti, strangi de pe net o lista de e-mail-uri ale editurilor, si trimiti cate un mail la fiecare cu PDF-ul tau atasat. Cateva or sa-ti raspunda, si poate cu una din cele care-ti raspund cazi la o intelegere. Fireste ca nu te vei imbogati, e mare lucru daca nu iesi in pierdere, dar macar vei avea o carte cu numele tau pe ea. Bafta 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *