Insemnari

Violeta duce… galeata la gunoi

Filed under: Uncategorized — Gelu June 11, 2008 @ 20:56

Obsedanta melodia asta. De doua zile fredonez in continu: "Maricica  Viorica Violeta duce… … galeata la gunoi!". Atat am prins din toata melodia dar e mai mult decat definitoriu. :) Deci… Viorica  Violeta duce… galeata la gunoi. Inevitabil gandul mi-a zburat la relatiile pasiunile pornite in jurul ghenei de gunoi. Acum ca ma gandesc mai bine nu au fost decat cateva astfel de intalniri romantice in care noi doi ne intalneam "intamplator" la ghena pe care o imparteam (prin "o imparteam" nu ma refer la ceva de genul "coleg de camera" ci pur si simplu ceva de genul "amantii aceleiasi femei"). (Nu stiu de ce am pus ghilimele la intamplator )pentru ca nu-mi aduc aminte acum care era "semnalul de intalnire tinand cont ca nu aveam nici net nici telefon si nu cred ca ne sunam pe fix… nu cred ca asta e important). Tin minte ca amandoi aveam o galeata rosie… nu, carcotasilor, nu era de la PNG data in campanie electorala!!!

O alta vecina de ghena, cu care insa nu ne-am vazut niciodata in locul care ne unea, era o copiluta care statea in blocul din spate la etajul 1. Avea balconul si bucataria pe partea mea ;;). Stiu ca era tanara… acum are si ea probabil vreo 18-19 anisori dar atunci mi se parea indecent de mare diferenta de varsta. Eu cred ca aveam 14-15 ani. Stiu ca tinerii din ziua de azi la varsta asta se lauda cu ce-au mai cucerit pe HI5 dar eu dupa 6 luni in care am admirat-o de la balcon mi-am luat inima in dinti si i-am trimis o corneta pe care am scris… ceva. Oare ce am scris? Cat de patetic ar fi sa-i fi scris o poezie… (promit ca daca intr-o seara dupa 10 beri o sa mai fiu in stare sa dau copy/paste o sa va arat si voua ce scriam eu pe vremea in care credeam ca atunci cand doi oameni se saruta se si iubesc).

De 2 zile incerc sa-mi aduc aminte cum o cheama. Stiu ca si atunci mi-a luat destul de mult (cred totusi ca o cheama Petruta) mai ales ca deja rupsesem legatura cu "copiii de la bloc" si nici ea nu prea socializa cu lumea din frumosul cartier Fortuna. Din pacate memoria imi joaca feste si nu prea stiu cum am ajuns intr-un final sa vorbesc cu ea dar stiu ca ultimele dati cand am vazut-o (acum 2 ani) am salutat-o. Hm… oricum eram fascinat de eleganta cu care intindea haine pe sfoara si gratia cu care statea picior peste picior cand ii venea prietena ei blonda in vizita.

Hm… oare merita efortul de a da 4 clickuri ca sa-i gasesc profilul de HI5 si sa-i vad pozele demne de http://pitzipoanca.org/ ?

Citeste in continuare…

Fara morala

Filed under: Bucuresti — Gelu @ 13:01

601. Regie. 5 controlori. Fiecare isi gaseste o victima. Singura doamna dintre acestia ii "acosteaza" pe 2 tineri care nu au nici un act la ei. Unul dintre acestia isi savureaza cafeaua in timp ce-i explica faptul ca nu aveau de unde lua bilet. Celalalt nu spune nimic, lasandu-si maistrul sa-l invete "cum stau lucrurile in Bucuresti". Dupa 2 statii doamna le propune sa imparta amenda. Tanarul nostru ne ras de o saptamana ii da 30 de ron din marinimie. Discutia continua intr-o nota mult mai relaxata. Ca un adevarat posesor de tricou cu "Gigolo Italiano", in timpul liber, studentul nostru o face pe angajata RATB sa-i para rau pentru banii luati dar cu regret nu are ce face, trebuie sa-si faca si ea meseria. La Eroilor coboara RATB-isti cat si invatacelul, fascinat de "skill-urile" prietenului lui experimentat care ramane in autobuz cu aceiasi cafea in mana. Cu un ranjet de victorie acesta isi indreapta privirea in toate directiile in cautarea admiratiei celor prezenti la fapta lui de eroism. Sincer, eu as fi platit 50 de lei.

Cismigiu. Ranjetul persista. 601 aproape gol. 4 gorile cu legitimatii de RATB. Tanarul isi pierde zambetul: "Pai… a mai fost un control si mi-au rupt biletul". Farmecele lui nu par a functiona in fata celor 100 de kilograme de indiferenta. In lipsa de alte victime ceilalti 3 merg in spate la clientul care nu vrea sa plateasca. Cobor la Universitate.

Ofensat?

Filed under: Uncategorized — Gelu June 7, 2008 @ 15:20

Citeam uluit dimineata in gara un articol de pe Hotnews.

 

Demersurile Ambasadei Romaniei la Londra au determinat compania britanica Virgin Media sa retraga de pe site-ul propriu si de pe YouTube videoclipul de prezentare a echipei Romaniei de fotbal – al carei simbol era un grup de tigani burtosi, cu lanturi groase de aur la gat, informeza un comunicat al MAE. Virgin Media a transmis scuze celor care s-au simtit ofensati

 

Banuiesc ca stiti si voi despre ce filmulet si mai ales despre ce imagini de fundal e vorba. Vorbeam la birou ieri despre "incident" si un coleg mi-a luat "vorba din gura": asta avem, cu asta defilam. Cum ar fi fost daca in liceu pentru fiecare individ care ma facea tocilar as fi pus-o pe mama sa vorbeasca cu parintii lui si sa-i interzica asta?

Crede cineva ca englezii sunt atat de batuti in cap sa creada "tot ce vad la televizor"? Si daca sunt asta e, nu putem noi sa ii convingem ca nu suntem niste tigani cu kilograme de aur la gat (si totusi, care e partea naspa in asta?) decat daca la un moment dat se vor intalni cu tine, cu mine sau cu alt roman care nu intra in categoria asta.

Nu am lasat bacsis

Filed under: Aberatii,Personal — Gelu June 6, 2008 @ 01:21

Da, e vorba de Curtea Berarilor. De ce va zic asta? Nu ca sa le fac reclama negativa (au crescut si ei din pacate) ci… pentru ca asa am fost sfatuit. Inceputul: 10 minute pentru meniu. 20 pentru bere. 20 pentru tacamuri dupa ce aveam pizza in fata. Sfarsitul: am plecat dezamagiti luand tot restul pe care l-a adus. Concluzia?

Cateodata mi-e greu sa inteleg de ce lasam cei 10-20-30 %. Ciudat e ca ne plangem apoi ca dupa fiecare despartire devenim mai insensibili, ca ne pierdem din romantism. Cum sa nu se intample asta daca lasam la sfarsit mai mult decat era nevoie. Calculul toretic ar trebui sa fie simplu: o luna de sarutari = 1 zi de regrete/remuscari/amintiri. Din politete/bun simt mai lasam pe masa si placerea de a sta in iarba, bucuria sarutului in ploaie, entuziasmul sarutului pe frunte.

Dostoievski si sanii

Filed under: Fabule Urbane — Gelu June 2, 2008 @ 12:23

Eram acum cateva zile la o terasa si la masa din spate un tip tragea o concluzie cat se poate de evidenta (desi unii ar putea spune ca e putin surprinzatoare) : " Daca vrei sa te culci cu o tipa ai mai mari sanse daca pur si simplu o intrebi: <<Vrei sa ne futem?>> decat daca incerci sa o iei prin invaluire." Cu mine era si un prieten care m-a sunat aseara sa-mi zica faptul ca i-a urmat sfatul tipului de pe terasa si a mers intr-un club si a intrebat-o pe tipa a carei sani il fascinau: "Nu vrei sa te culci cu mine pentru ca mi se par geniali sanii tai?". Raspunsul? "Ok, hai la mine, dar nu o sa te las sa-i atingi sau sa-i vezi mai mult decat ai facut-o deja!".

Ajunsi la ea, tipa merge la baie si se intoarce imbracata doar cu un pulover pe gat. "Dupa cum ziceam: fara atingeri mai sus de buric".  Nu mi-a zis prietenul meu foarte multe despre reactia lui dar nu e prea greu de imaginat.

Inainte sa inchida mi-a zis ceva ce m-a pus pe ganduri: "Tu ce ai fi facut? Ma simteam ca atunci cand hoinaream prin librarii si vroiam sa rasfoiesc cartile lui Dostoievski dar nu puteam pentru ca stiam ca acasa am zeci de volume de Blaga sub perna"

<<< Previous Page