Acest post va fi influentat de alcool si mai ales de Neptun care e retrograd. Vineri seara. Mult alcool in sange pana la ora asta. Dorinta de a fugi. Cat mai departe. E frig insa de a merge in Iasi sau acasa, mai ales singur. Intr noi doi fie vorba, chiar ma simt singur. O saptamana ciudata. Niste ultime zile in care m-am simtit foarte ciudat, in care vroiam o schimbare. Am fost pus pe cearta. Aseara cu cei 8 oameni din Roxxy care vroiau sa fumeze la nefumatori. Azi dimineata cu tipul de la BGS de la intrarea in cladirea de birouri. Mi-am pierdut din iesirile razboinice la Laser Tag unde am alergat, am transpirat, am primit o arma in fata. Am terminat “Povestea tarfelor mele triste”. Sper sa scriu mai mult despre acest mini roman. E bine sa-ti gasesti dragostea intr-un final, oricat de tarziu ai gasi-o. Acum… ametit… pregatit sa ies… un alt telefon care a inceput sa sune cand nu era cazul… simt nevoia sa fug.. nostalgic… ma gandesc la prima noapte in care am facut dragoste…
Frumoasa cartea “Povestea tarfelor mele triste”.Dragostea clar ca exista, tre numai sa o cauti unde trebuie…chiar si la 90 de ani:).
Gabriel Garcia Marquez este unul dintre scriitorii mei preferati. Inca nu am citit Povestea tarfelor mele triste, dar o voi cauta; gasesc numai comentarii favorabile pe net.