Insemnari

1 martie

Filed under: Uncategorized — Gelu February 28, 2007 @ 14:29

Ieri a fost 28 februarie… un an de la ultimul viscol din Bucuresti… atat de departe acel viscol…
Bautura cu 70% alcool…
Restaurant marocan….
Azi voi primi martisoare…
Leul pare foarte luminat…
2 zile pana la commit…
12 elemeti imi tin de cald…
nu stiu daca exista iubire…
salteaua imi face cu ochiul…

Crocodilul Dinu, Dinu

Filed under: Uncategorized — Gelu February 26, 2007 @ 12:43

Crocodilul Dinu, Dinu… Dinu, Dinu… Crocodilul…

Teatrul National. Sala Mare. Concert Nicu Alifantis. Unul dintre concertele la care trebuie sa mergi intr-o viata… Locatia pentru concert a fost aleasa perfect… locul lor e in sala de teatru asa cum nu mi-as putea imagina un concert Holograf de 2 ore in alta parte decat Sala Polivalenta.

Media de varsta cred ca a fost de 40 de ani, in ciuda “aripei tinere” din spatele nostru care scanda din cand in cand: “Virgil… Virgil…Virgil…”. In caz ca va intrebati ce s-ar intampla cu babele isterice din 336 daca ar avea masina? Ar face scandal la concert… Cum sa te iei de niste copilasi adorabili ca fac galagie la un concert… eram la teatru dar totusi…

Muzeul…

Filed under: Uncategorized — Gelu February 25, 2007 @ 09:23

Ieri a fost dragobetele. Mult mai putine fete cu flori in mana decat de Valentines… mult mai putina iubire in aer. Eu am fost la Muzeul Satului si am jucat-o pe mandra mea un joc pe alei, intre o biserica din Maramures si o casa din Dobrogea. Am fost batuti de cuci si… ca la tara!

Azi am fost la Muzeul Taranului la targul de martisoare… as fi preferat sa merg doar acolo. Daca va vine sa credeti, am stat la coada timp de 10 minute ca sa luam bilete de intrare. O mare de oameni inauntru. Aveam doar 10 Ron la mine asa ca domnisoarelor nu va asteptati la prea multe martisoare mai ales ca tin inca la obiceiurile din Bucovina… asa ca astept martisoare :P

Apoi… marea greseala de a intra si in Muzeul Taranului… dezamagire totala si am fost chiar oripilat de unele privelisti… cu markerul scris pe perete “fraze inteligente”… una dintr ele ceva de genul “Sunt cruci peste tot, unde te-ai astepta mai putin” si esti nevoit sa treci printr-o cruce ca sa intri/iesi din incapere… creepy!! Multe “opere de arta” din carton scrise cu carioca si multe icoane… in plus un personal foarte vigilent… La un moment dat mergea o “tanti” in paralel cu noi ca nu cumva sa furam plugul de la boi…

Dentist…

Filed under: Uncategorized — Gelu February 23, 2007 @ 23:22

Ok… am facut-o si pe asta. Dupa 20 de ani am ajuns si eu la dentist… mi-era frica de ce-mi va zice “tanti dentista”. Ma temeam ca imi va spune ca sunt iresponsabil… ca am “gura vraiste” si ca daca mai stateam putin imi cadeau toti dinti…

Am scapat doar cu un detratraj…

Pana la o vizita viitoare trebuie sa suport gerul de afara pe unde apuc caci mi-am uitat cheile de la pestera in camera… sau la birou… sau le-am pierdut…

Plasma…

Filed under: Uncategorized — Gelu February 22, 2007 @ 13:44

totCum ati reactiona daca o tipa… (intamplare face sa fie de la ASE) … fiind vorba despre televizoare cu plasma intreaba cu o sclipire de om atotstiutor: “Stiti din ce e facut focul? “… noi ne-am uitat surprinsi la ea si a simtit nevoia sa continue “Lichid… gaz…solid…” Raspunsul meu sec: “Plasma”… putin dezamagita: “Da… am invatat si eu la fizica… mi-a placut mult fizica”. Putin rautacios: “Face-ti Fizica la ASE?” “Ei… am fost la Mate-Info!”.

Eu m-am oprit aici… eram intr-un “double date” si nu o cunosteam nici pe ea si nici pe prietenul ei asa ca… in mod normal as fi subliniat ca asta o stiam de la gradinita dar mi-am zis sa nu fi rau.

Concluzia? Nu-mi prea plac discutiile cu oamenii cu care nu pot fi rautacios.

Acum la culcare, mai ales ca nu s-a calificat nici Steaua nici Dinamo.

Metrou, 2007… 2017

Filed under: Uncategorized — Gelu @ 09:30

E destul de ciudat. Au trecut 13 ani de cand am venit in Bucuresti si nu s-a deschis nici o statie noua de metrou de atunci… Aceleasi magistrale. Aceleasi statii. Nu mai tin minte daca atunci era la fel de mare aglomeratie ca acum. Ce-i drept de-abia acum 8 ani am inceput sa circul constant cu metroul… constant adica acasa-servici-acasa. Intre 98 si 110 minute in fiecare zi in metrou si intre 5 si 30 de minute in statii. 3 magistrale… Dimineata: Armata Poporului – Eroilor – Unirii – Pipera.
Seara… ati ghicit:… Pipera – Unirii – Eroilor – Armata Poporului. De ce nu merg cu masina? Mi se pare absurd sa dau 20 euro pe motorina si sa fac mai mult cu o ora decat cu metroul… Care e cea mai placuta parte a calatoriei cu frumosul si inegalabilul metrou? Pasajul de la Unirii. Sa treci printr-o mare de oameni fara sa te uzi… fara ca cineva din miile de persoane pe langa care treci de ani de zile sa stie ca existi, sa nu fie nici unul care sa observe intr-o zi ca nu ai mai mers la servici… Un singur personaj mi-a atras atentia in anii astia. Ma frapat asemanarea dintre noi… amandoi acelasi costum gri… amandoi avem umbrela neagra in zilele cu ploaie… aceiasi geanta de Laptop… Cred ca si el m-a observat. Ne vedem in fiecare dimineata la 8:15 si seara la 18:50. Ciudat… am ajuns practic sa ne salutam.

Vara trecuta, timp de 2 saptamani nu l-am mai vazut. Am inceput sa-mi fac griji. Stiam ca e foarte probabil sa fie in concediu dar… ma temeam ca s-a mutat… nope! Dupa 2 saptamani, cand ne-am vazut din nou, am respitat usurat… sa nu va ganditi la tampenii… e pur si simplu o imagine cu care m-am obisnuit.

Acum 2 zile mi-am luat inima in dinti si m-am hotarat sa il salut. Sa vad care e “povestea” din spatele costumului gri… Am fost surprins ca era aceiasi poveste ca si in cazul meu. Insurat si el de 3 ani cu o blonda HR-ista, fara copii, el notar la un birou aflat la 4 strazi de blocul meu… eu programator intr-o firma la 3 strazi de blocul lui… Si el isi injura diminetile in care se trezea la ora 6 si nu avea timp decat de un dus rapid…. si eu imi injuram serile in care ajungeam la 8 si nu aveam timp decat de un sarut…

Solutia problemelor noastre a fost atat de evidenta incat schimbul de chei a venit ca ce-a mai logica solutie. Imi mintea noastra bolnava credeam ca sotiile se vor revolta. Nici de cum. Nu a fost nevoie de prea multa munca de convingere. A fost de-ajuns sa le dam jumatate din timpul castigat. Dimineata ma trezesc la 7 ca sa-i fac o omleta… seara facem dragoste pentru jumatate de ora apoi ma uit la meci.

Sapte

Filed under: Uncategorized — Gelu February 19, 2007 @ 13:46

Niciodata nu am prea inteles notiunea de “Cina Romantica”. Adica… doi oameni imbracati elegant, aflati la un metru unul de altul, cu o sticla de vin rosu in fata, o lumanare aprinsa, muzica “de dragoste” in surdina si mancand “pui indragostit”!?!?

Nimic nu poate fi “mai frumos” decat o privire blonda, un zambet albastru, trei frezii galbene (frezii de la freza), doua sticla de timisoareana (3 lei sticla), brate calduroase, pup neted si Sir Blues cantand dintr-o chitara veche.

De Weekend

Filed under: Uncategorized — Gelu February 18, 2007 @ 12:12

Trebuia sa mergem in multe locuri weekend-ul asta dar nu am ajuns decat in jumatate dintre ele…

Caru cu bere. Asteptarile au fost mari asa ca nu am fost foarte surprins de nimic. Locul e foarte impunator si nu poti sa nu te gandesti ca sub aceiasi cupola impozanta se bea bere si in 1900 si in perioada interbelica… M-a mirat cat de rapid a venit comanda, mancare a venit la 15 minute dupa ce am comandat-o (tochitura moldoveneasca si salara cu piept de pui). Data viitoare sper ca voi merge acolo la “o bauta” ca reteta lor proprie e chiar buna.)
Expozitie de arta abstracta italiana. Mult prea abstract. Din cele 100 de “opere de arta” cred ca doar 2-3 le-as pune pe perete… Se pare ca nu am privirea atat de “artistica” inca sa ma uit la o adunatura de pete si sa vad mai mult de cateva pete… sau sa ma uit la niste fier vechi sudat pe o plansa si sa vad o opera de arta… Probabil ca sunt eu de vina asa ca puteti sa mergeti la Muzeul National de Arta sa va convingeti. Daca sunteti pe acolo va recomand sa vizitati expozitia de arta romaneasca. Merita tot timpul acordat. Am fost pentru a doua oara si am ramas minute in sir in fata un tablouri “cubice”.
“Sunt propria mea Sotie” – Teatrul Odeon. Dupa “Brokeback Mountain” si “Leagaturi Bolnavicioase” care mi-au lasat un gust amar anul trecut si un sentiment de ridicol cred ca aveam nevoie sa vad o piesa de teatru (diferenta mare totusi fata de filme…) cu si despre homosexuali. Un joc actoricesc desavarsit, decoruri si “artificii tehnice” de laudat. Timp de 100 de minute am stat legat de scaun urmarind povestea unui travestit ce a supravietuit fascismului, comunismului si a fost doborat de democratie.

Dupa un weekend implinit din toate punctele de vedere de maine incepe “vacanta”. Din pacate nu se dubleaza cu un concediu asa ca… macar nu am stresul laboratoarelor.
Pe saptamana viitoare.

Adobe Romania

Filed under: Uncategorized — Gelu February 16, 2007 @ 22:38

Dupa doua saptamani si ceva am facut din nou poze. Rezultatul e mai sus. Ei sunt colegii mei de la Adobe Romania. Cat despre Nemo care sta in dreapta mea… long story!

Roblogfest

Filed under: Uncategorized — Gelu February 15, 2007 @ 09:16

A inceput “procesul de votare” pentru Roblogfest. Sunt si eu nominalizat(10x to Marius ) la “Cel mai bun blog personal.” Pentru cei ce vor sa ma voteze puteti sa incepeti procesul anevoios (trebuie intr-un final validat prin mail). Sunt optimist ca voi obtine 5 voturi :P Apropo… sunt la pozitia 145. Oricum sper ca voi fi pe 2 Martie la “decernarea premiilor” mai ales ca Adobe e unul dintre sponsorii principali (alaturi de HP).

Despre ziua de ieri care desi a inceput cu “Fuck Valentines” a ajuns a fi cea mai faina zi de Valentines ever poate altadata…

Ghiocei striviti

Filed under: Uncategorized — Gelu February 12, 2007 @ 14:11

23:00. Piata Universitatii. 601. Pe scaunul din fata mea un buchet de ghiocei striviti. Care e oare povestea lor?

Imi place sa dau flori dar cateodata sunt prea rosii. De aceea ghioceii sunt perfecti. Imi place sa vad batranele cu cosuri pline de flori… imi aduce aminte de vremurile cand eram acasa si era plin podul spre fericire cu tiganci ce vindeau seminte. Ii vor placea cu siguranta Mirelei. Ma va saruta dulce cum numai ea stie sa sarute buzele astea. Abia atept sa ma dau jos din 601 asta si sa o astept… cred ca va trebui sa o astept. Am ajuns cu 15 minute inainte… de unde sa stiu eu la ce semafoare sta si la ce semafoare nu sta. La ora asta e coloana destul de mare la Eroilor. Nu zi azi… Mirela? A ajuns si ea mai repede? Credeam ca are cursuri… e cu un coleg… probabil ca au scapat mai repede… dar cu ce coleg e… si de ce… What the fuck? Se saruta??!?!?!

E primavara… numai mijlocul lui februarie nu e. Inca putin si e 14… oare ce sa-i iau lui Mircea? Nu cred ca are rost… parca vad ca iar vine la mine cu fata lui de om ce cere mila : “Maria… stii… eu nu sarbatoresc iubirea azi doar ca americanii zic asta!” Dar eu vreau sa primesc flori… vreau sa mi se spuna ca ii sunt draga. Nu vreau sa-mi spuna ca ma iubeste… nu sunt chiar atat de absurda… cine ar putea sa ma iubeasca pe mine? Asta ar fi culmea… In fine… aberez… macar de as primi ghiocei pentru aberatiile mele. Da… sunt amuzanta. De ce nu vine… hopa… uite-l . Sa vezi si sa nu crezi… un buchet de ghiocei doar pentru mine… ce dulce e. “Maria, vrei sa ne casatorim? Te iubesc mai mult decat credeam ca pot iubi pe alcineva! Nu am inel… nu am o mie si unu de trandafiri rosii, asa cum ai merita, dar am multa iubire… “… si acesti ghiocei… Dar ce mai conteaza… ce romantic… ce frumos… sunt iubita…. nenorocitul… o sa ma insele… asa fac toti astia cu ghiocei…


Enciclopedia Zmeilor

Filed under: Uncategorized — Gelu @ 03:02

Bcu din nou. Un ultim examen, Miercuri pe 14 Februarie. Asa pot spune ca sarbatoresc si eu ceva in acea zi. Nimic nu distruge romantismul mai tare decat o tona de iubire scoasa la vanzare, milioane de inimioare si un infinit de “I love you”/”Te iubesc”/”Je T’aime”. De frica sa nu par “banal” si convins sa fiu romantic de spiritul mercantil al comerciantilor voi prefera o banala papadie(pe care voi fi nevoit sa astept sa apara).
Examenul ce urmeaza nu e din cel mai captivant posibil si cum ma voi trezi deabia peste 7 ore am timp sa mai visez la visul meu… asa ca inevitabil am ajuns sa rasfoiesc “Enciclopesia zmeilor” in cautare de zmei care sa se ofere sa mearga cu mine la Izvorul Alb pentru a se transforma in cai albi. Am aflat ca:

“Specia este pe cale de extinctie, mai cu seama datorita stingerii treptate a marilor case domnitoare, singurele furnizoare de domnite. Inlocuirea mor cu intelectuale snoabe s-a dovedit un esec, acestea fiind prea greu de intretinut”

Daca zmei nu prea sunt macar un caine de zmeu sa gasesc pe care, pana la primavara, sa-l antrenez sa adulmece papadii si care, de preferat, sa nu stranute prea mult si prea des, dar…:

“Cainele de zmeu nu scoate foc pe nari, ci doar un fum mirosind a friptura de purcelus de lapte bine rumenit, preparat cu basmatuki, umplut cu castae coapte, cu soriciul crapat pe spinare, servit la tava inconjurat de feliute stravezii de ridichi.”

Sansele ca firava floare sa reziste sunt minime. Am descoperit insa inca un motiv pentru care zmeii au capul tare (sunt folositit adesea pe post de berbec)

“Daca trebuie sa trimita ceva dintr-o cetate-n alta, prefera sa azvarle pachetul. Fac acest lucru cu atat de multa precizie incat, dupa cateva ore de zbor, cufarul se prabuseste in crestetul destinatarului. Racnetul acestuia serveste de confirmare a primirii”

No comment:

“Apoi, domnita e lasata in plata Domnului (=tariful pe care unele printese il percep in aceste imprejurari)”

Cismigiu, Dimineti si Vise

Filed under: Uncategorized — Gelu February 11, 2007 @ 12:31

As vrea sa ma trezesc in fiecare dimineata si sa strabat Cismigiul in drum spre birou. Sa fie ora 8:30 si pe patinoar sa fie o familie cu 3 copii jucand “hochei”. Sa fie ora 10 si batraneii sa se plimbe tinandu-se de mana, ca in fiecare dimineata din ultimii 40 de ani. 2 tineri sa stea pe o banca imbratisati decat sa mearga la ora de matematica. Dimineata “smecherii” si manelistii inca dorm, nu au venit inca “in centru” sa se dea eroi in fata tipelor cu puloverul pana la genunchi.

Visez la dimineti in care sa ma trezesc cu un sarut pe frunte si apoi sa ma duc sa-i prepar, sarutului, un mic dejun copios. Apropo de vise… “Daca vrei sa-ti realizezi visul trebuie mai intai sa te trezesti”.

Maine dimineata ma trezesc la 7:20.

Dimineata de sesiune

Filed under: Uncategorized — Gelu February 8, 2007 @ 22:59

Inca 2 examene si scap si de sesiunea asta. (macar de as scapa atat de usor si de tusea asta seaca)
Acum e 8:43. In mod normal, cand am de mers la servici, si ma trezesc la 8:20-8:30 as vrea sa mai dorm, dar intr-un mod bizar si atunci cand nu am de mers la birou sau la vreun laborator ma trezesc la aceiasi ora si deschid calculatorul sa citesc bloguri aparute peste noapte…

Pe 14 februarie am ultimul examen. Va fi o zi frumoasa pentru mine chiar daca nu voi face cadou o inima mare de plus sau un catel urias (dar niciodata sa nu zici niciodata!). Apropo de “Valentines”, zilele astea ma gandeam ca e deprimant sa fii singur in aceasta perioada. Sa te fi despartit doar de cateva saptamani de cineva dupa o relatie de 4 ani si sa ajungi in Carrefour printre mii de inimi uriase, ursuleti care striga “I love you”, catei cu inimi cu “Te iubesc” in botic, seturi de cani “care se completeaza”. Nu m-as mira daca rata sinuciderilor ar creste in perioada asta.

Am ajuns, nu ma intrebati de ce, la Sala Dalles la targul de cadouri pentru indragostiti. Cadouri clasice… mult prea multe inimi. E imposibil sa gasesti lucruri care nu sunt “lame” si pe care sa nu scrie lucruri fara valoare. “Te iubesc draga mea”. “No Shit dragule, asa cum si catelul iubeste noul Pedigree?”. Oricum, printre toate lucrurile mult prea dulci am vazut si un stand “aparte”. Pentru tipi care la vazul atator inimioare le venea sa fuga in munti, sau sa se inroleze in legiunea straina, era si un stand cu echipament militar (si nu numai). Puteai sa-ti iei uniforma, cutit de vanatoare, bastoane telescopice, spray paralizant, ceasuri care iti indica altitudinea si presiunea , si multe altele… din fericire nu erau nici roz si nici cu inimioare.

Caii la fereastra

Filed under: Uncategorized — Gelu @ 06:58

“Un barbat adevarat trebuie sa manance linistit, sa manance tot si sa nu faca firimituri.”

Daca ti se ofera o portie de iubire trebuie sa ramai linistit la locul tau, fara sa exulti sau sa te exteriorizezi cumva. Sa ramai neclintit la povestiri sau felii de zambet. Trebuie sa termii toata iubirea si nu cumva sa faci firimituri ca stiti si voi ce se intampla: se aduna firimituri in crapaturile din dusumea, care apoi incepe sa scartaie.

“Un barbat adevarat nu umbla cu burta plina de apa.”

Tot timpul trebuie sa lasi loc pentru mai mult, pentru inca un strop de fericire, pentru inca un joc de table cu Vasilica si pentru inca un sarut pe cochilia lui Ionica.

“Cand visezi broaste fa tot posibilul sa te trezesti.”

Nu risca sa-ti sara vre-o broasca din vis si sa te trezesti cu o broasca mare si verde in patul tau, ca atunci nu mai ai nici o sansa. Nu se cunoaste nici un caz in care o broasca modelata din 3 vise si un somn sa fi dus la inflorirea garoafelor din valiza.

“Trebuie sa bei toata apa in care urmeaza sa inoti. Numai asa ajungi un bun inotator.”

Asta ar trebui sa ne invete mamele inainte sa ne nasca. Cred ca e de datoria tatilor, cei care au noroc sa aiva asa ceva, sa sopteasca nenascutilor de 3 luni:”Ia o gura mare de viata!”

Un strop de politica

Filed under: Uncategorized — Gelu February 7, 2007 @ 11:32

Nu-mi place sa vorbesc prea mult despre politica dar, recunosc, am votat cu Basescu, m-am bucurat ca a castigat (am vrut sa ies in piata Universitatii ) si cred ca incearca sa schimbe “sistemul ticalosit”. Faptul ca este atacat din toate partile mi se pare dovada cea mai clara ca este incomod; a dracului de incomod. Stiu ca nu este cel mai diplomat politician dar nici marioneta tuturor. Poate ca perecliteaza imaginea Romaniei in ochii unor tari ca Rusia dar mai bine decat o bunicuta nostalgica care inca isi mai aduce aminte cu nostalgie de comunism. Atacurile aduse de PSD, PRM si chiar PNL mi se par normale dar ce mi se pare trist e reactia “tineretului”, a tinerilor politicieni. Daca “floarea studentimi” merge la “palat” cu o “scrisorica” si un cadou “simbolic” mi-e frica sa-mi imaginez unde vom ajunge peste 10-20 de ani… ca nu va fi nici o schimbare, asa cum si acum Caragiale e atat de contemporan.

Ce e cu interventia asta? Inca sunt putin nervos dupa o discutie ce s-a terminat cu ” e trist ca exista oameni care au pareri similare ca tine. e tragic chiar”. Da… acelasi lucru tind sa il spun si eu despre cei ce se incapateneze sa-l considere pe Iliescu salvatorul democratiei, sau celor care au votat cu Vadim sau celor care o sa-l voteze pe Gigi… dar pana la urma suntem intr-o tara democratica si avem voie sa votam si sa simpatizam pe cine vrem noi.

punctual

Filed under: Uncategorized — Gelu February 6, 2007 @ 13:04
  • a mai trecut un examen. Tot 6. Am luat 3 pana acum si picat 1.
  • Azi la 18:40 am vazut cel mai rece cer posibil. Era o singura stea intr-un colt de cer (sau Marte sau Venus sau…) In rest un albastru foarte inchis. Am vrut sa opresc o tipa sa o intreb daca ea crede la fel dar cred ca m-ar fi injurat.
  • inca ma mira cum ziaristi fabrica “subiecte senzationale” din orice. Daca bulgarii au asistente condamnate la moarte in Iran de ce sa fim noi mai prejos, asa ca facem din doi muncitori care imbuteliau apa eroi nationali: riscau sa fie spanzurati de autoritatile Irakiene. Pedeapsa maxima era un an de inchisoare pentru ca au facut poze intr-o baza militara. Pedeapsa mi se pare justa. Prostia trebuie platita cumva.
  • fiind nevoit sa aleg intre “noul card de calatorie” si un abonament vechi, am ales fara ezitare bucata veche de carton. Se pare ca nu sunt atat de atras de noile tehnologii cum s-ar crede.
Next Page >>>