Asteptari si lamai

Nu înțeleg oamenii care au așteptări. Cei care își doresc lucruri de la viață. Spunând astea mi se pare că eu sunt cel puțin ciudat. Poate totuși am dreptate. E nenatural să vrei ceva. Ar trebui pur și simplu să te bucuri de lucrurile pe care le ai. Sună a psihologie ieftină dar nu mă aștept ca oamenii care muncesc să ajungă undeva, numărând orele sau minutele până când trenul lor va ajunge în acea gară, să fie mai fericiți decât cei care pur și simplu se bucură de acea călătorie cu trenul. Ești într-un personal împuțit care nici măcar nu știi unde va ajunge dar măcar te bucuri de dealurile ruginite, de poveștile țiganilor care au început prin a-ți cere o țigară dar au ajuns să-ți povestească viața lor, te simți fascinat de formele pustoaicei de liceu care se joacă snake pe telefonul ei Nokia învechit, zâmbești când îi auzi pe doi zugravi negociind cu nasul. O dată ajuns la tine controlorul dai din umeri și îl întrebi cât costă șpaga pentru nicăieri și îi dai 15 lei. Te bucuri de lucruri doar pentru că nu știi de ce ai nevoie să fii fericit.

De șapte ani nu îmi doresc decât un lucru: să nu dea faliment Carrefour. În rest sunt convins că lucrurile o să vină de la sine. Așa cum Vama îți oferă povești de fiecare dată, așa și viața nu are cum să nu-ți ofere altceva decât ceea ce ai nevoie ca să fii fericit. Proverbul preferat al unei perpetue iubiri e: „Dacă viața îți oferă lămâi, fă limonadă”. Eu nu sunt de acord. Dacă viața îți dă lămâi, aruncă cu 2 dintre ele la coșul de gunoi aflat la cel puțin 10 metri ca să vezi dacă îți mai amintești ceva din ceea ce ai învățat pe terenul de baschet în adolescență; pe câteva taie-le felii și pune-le în cutia de Timișoreana; aruncă una în perete să vezi cât de mare o să fie pata formată; cu sucul uneia scrie o scrisoare de dragoste pe care o dai primei tipe care te face să întorci capul, sperând că va ști să o pună deasupra unei flăcări pentru a citi conținutul; lasă o lămâie în frigider pentru câteva luni și uită-te din când în când cum ai creat viața (bănuiesc că până și mucegaiul are așa ceva); folosește restul de lămâi pe post de mingi de oină. Dacă viața îți dă lămâi, asigură-te că ele te vor face să zâmbești și comandă-ți o limonadă într-o crâșmă ca să-ți dai seama că nu ai pierdut nimic.