O dimineață ca oricare alta probabil… încă mai am un gust amar în gât de la o ultimă însemnare și de la reacțiile celorlalți… E atât de simplu să scrii despre ce soft a mai fost lansat, despre ce film ai mai văzut, ce concert a mai fost în parcul circului… Dar… De ce toți cei care citesc „nu am mai folosit un prezervativ de peste 5 ani cred… de pe vremea cand cel mai frumos cadou posibil era o piatra adunata de pe malul unui rau uitat de lume. Am renuntat la protectii, am renuntat sa ma acopar cu strat de ignorare.” cred că am ceva împotriva sexului protejat si nu își dă nimeni seama că e o metaforă…. fraților… Cred ca voi face o nouă categorie, „Aberații”, si tot ce o sa cititi acolo trebuie luat cu ghilimele…
În altă ordine de idei, mi-am dat seama că dacă încerci să spargi o piatră cu un ciocan e posibil că în cele din urmă să reușești. E posibil că greutatea bucății de fier combinată cu forța cu care lovești să ducă la distrugerea bucății ce părea atât de solidă. Cred că ați pățit și voi de multe ori asta. Să distrugeți ceva doar pentru ca vi se părea că e imposibil de distrus iar un ou de sticlă să rămână intact din simplu motiv că e din sticlă și a fost ținut în puf. În caz că vă întrebați ce vreau să zic, vă ofer și concluzia: „Revulter cun Darmut as Miunt Rifti”.
O zi buna!
eventual pune si traducerea!
:)) Da… sa pun si traducerea :))