Am dat azi peste “o schema” care prezinta avantajele de a avea un “friend with benefits” fata de a fi intr-o relatie normala. Am mai vorbit despre asta asa ca nu o sa insist foarte mult pe subiectul asta.
Acum sute de ani eram pe un deal inverzit. Urcam amandoi tinandu-ne de mana nerabdatori sa ajungem undeva unde sa putem citi linistiti scrisorile pentru celalalt. Era prima oara cand credeam cand spuneam ca “sunt cu cineva”. Eram la varsta cand iubeam idea din spatele ei mai mult decat pe ea. Eram indragostit de iubire. Mi se parea ca e cel mai frumos lucru de pe pamant. Eram mic. Eram tanar. Acum imi dam seama ca scrisorile pe care i le scriam ei puteau fi adresate la fel de bine oricui.
Stateam intinsi pe iarba si ne sarutam. Aveam mainile lipite de pamantul umed. Nu indrazneam sa o ating. Nu puteam nici macar sa ma gandesc ca as putea sa fac mai mult cu ea. Nu vroiam sa murdaresc o iubire asa frumoasa. Imi consumam gandurile murdare gandindu-ma la tipe pe care nici macar nu le salutam. La ea in nici un caz. Si totusi… la un moment dat m-a luat in brate si am simtit ceva nou pentru o relatie asa platonica… M-am ridicat rusinat si i-am zis sa mergem…
Stiu, povestea nu are nici o legatura cu titlul. Totusi, unele lucruri sunt mai firesti ca altele…
gelule, nu stiu daca te-am mai comentat pana acum, cred ca am facut-o mai demult, si cu riscul de a parea gay vreau sa-ti spun ca imi place la nebunie blogul tau.
Revin de fiecare data cand am ocazia…