Friends with benefits

Am dat azi peste „o schemă” care prezintă avantajele de a avea un „friend with benefits” față de a fi într-o relație normală. Am mai vorbit despre asta, așa că nu o să insist foarte mult pe subiectul ăsta.

Acum sute de ani eram pe un deal înverzit. Urcam amândoi ținându-ne de mână, nerăbdători să ajungem undeva unde să putem citi liniștit scrisorile pentru celălalt. Era prima oară când credeam când spuneam că „sunt cu cineva”. Eram la vârsta când iubeam ideea din spatele ei mai mult decât pe ea. Eram îndrăgostit de iubire. Mi se părea că e cel mai frumos lucru de pe pământ. Eram mic. Eram tânăr. Acum îmi dau seama că scrisorile pe care i le scriam ei puteau fi adresate la fel de bine oricui.

Stăteam întiinși pe iarbă și ne sărutam. Aveam mâinile lipite de pământul umed. Nu îndrăzneam să o ating. Nu puteam nici măcar să mă gândesc că aș putea să fac mai mult cu ea. Nu vroiam să murdăresc o iubire așa frumoasă. Îmi consumam gândurile murdare gândindu-mă la tipe pe care nici măcar nu le salutam. La ea în niciun caz. Și totuși… la un moment dat m-a luat în brațe și am simțit ceva nou pentru o relație așa platonică… M-am ridicat rușinat și i-am zis să mergem…

Știu, povestea nu are nicio legătură cu titlul. Totuși, unele lucruri sunt mai firești ca altele…