Curva proasta

Acum o saptamana am mers la Cluj. Din Brasov pana in Cluj am avut ocazia sa vorbesc cu o tipa care m-a socat de la inceput prezentandu-se ca “o curva proasta”. Primul instinct a fost sa inchei conversatia acolo pentru ca nu as fi vrut ca pestele ei sa fie putin mai “destept” si sa se afle in compartimentul in fata caruia de aflam. Curiozitatea care s-a iscat din aceasta “autocaracterizare” m-a fortat sa o intreb “Poftim?”.

-As putea sa-ti spun ca ma cheama Tatiana si ca lucrez intr-o multinationala si ca ma enerveaza seful la culme si ca acum ma duc in Cluj la prietenul meu (o fac o data pe luna) ca sa facem dragoste asa cum nu mai noi stim, si probabil m-ai crede.

-Ok. Deci sa continuam de aici: nu te cheama Tatiana si nu mergi la Cluj sa faci dragoste cu un tip care lucreaza intr-o banca 8 ore pe zi.

– Deci nu ma cheama Tatiana. Dupa cum spuneam, sunt o curva proasta. Poate mai mult curva decat proasta (in momentul asta nu reuseam sa inteleg de ce nu ma deranjeaza cuvantul asta). O sa ajungem probabil si la partea cu Clujul daca nu o sa mori de plictiseala sau oboseala pana atunci. Apropo, de ce nu stai jos?

– Nu am avut loc decat pana la Ploiesti dar ceva imi spune ca nu o sa regret.

– Esti amuzant si simpatic. Anul 1?

– 5. Dar nu conteaza. Continua te rog.

– Ah… nu stiu ce te astepti tu sa asculti dar nu te gandi ca va fi un inceput ca-n… lapsus… Ai citit “De veghe in lanul de secara?”?

– (in momentul asta sper ca va dati seama ca eram in extaz chiar daca era putin penibil ca cineva sa-si inceapa “povestea” citand din cartea mea preferata) Stiu la ce te referi. Ok, nu e vorba de un inceput ca-n David Copperfield. (mi-a fost frica sa o intreb daca stie ca Salinger se referea la nuvela lui Charles Dickens si nu la “magicianul” cu acelasi nume)

– Da… m-ai prins… In fine… trecem peste pubertate si liceu. Am putea poate sa trecem si peste facultate (pe care am abandonat-o undeva pe parcurs). Defapt hai sa ajungem la saptamana asta. Mi-am pierdut doi clienti fideli. Unuia i s-a intors nevasta dupa sase luni iar celalalt si-a dat seama ca vrea sa se insoare si nu vrea sa o “mai insele”. Probabil ca crezi ca e vorba de bani. Chiar. Inainte sa continuam ar trebui poate sa-ti spun de ce sunt o curva proasta. Pentru ca sunt o curva care se indragosteste de fiecare client. Bine, nu chiar de fiecare client, dar ma atasez de fiecare client fidel care imi da putin mai multa atentie. Adica e destul sa-si doreasca sa ma tina in brate dupa. Nu te gandi la chestii romantice ci pur si simplu nu se imbraca la doua secunde dupa ce ejaculeaza. Vorbesc prostii. Scuze. Sigur nu vrei sa mergi pe locul meu si sa stai?

– Sunt ok. De obicei nu pot dormi in tren. (de obicei dorm neintors in tren). Scuze ca intreb, dar cum adica te indragostesti? Nu le mai ceri bani? (stiu, intrebare idioata dar desi nici nu ajunsesem la Sighisoara muream de somn, oricat de interesanta ar fi fost discutia)

– Ce copil esti!! Apropo, tu lucrezi? Ca ce?

-Pai… da… (nu vroiam sa vorbesc prea mult despre mine si sa-i explic ce inseamna sa fii Quality Engineer asa ca…) sunt programator.

-Asa, si sa inteleg ca daca programezi ceva ce iti place renunti la salariu?

(va urma)

7 thoughts on “Curva proasta

  1. Absoult genial, indiferent daca ai nascocit-o tu sau e reala.
    Abia astept continuarea.
    PS: Tre sa iti dau cartile, si o sa o fac si p asta: Vreau si eu “De veghe in lanul de secara” :D.

  2. da. si mie imi place tare. 🙂

    PS: incredibil… si eu am aceeasi senzatie si reactie cand ma intreaba una lume ce muncesc… :-))

Comments are closed.