Acum ceva timp în bucătăria de la Interakt au apărut câteva jocuri. Nu știu cui îi erau destinate sau cum de au ajuns acolo dar printre ele era și „Turnul instabil”. Nu știu care era numele lui de fapt dar trebuia să construiești un turn din care apoi scoți „cărămizi” astfel încât turnul să rămână „în picioare”. Inițial lucrurile erau simple. Pe parcurs ce „cărămizile” deveneau din ce în ce mai puțin era din ce în ce mai greu să-ți dai seama ce cărămidă depinde de ce cărămidă și ajungeai la un moment dat că turnul frumos construit să se dărâme chiar atunci când ai luat o „cărămidă” care nu ar fi trebuit să afecteze structura de rezistență, ci mai mult părea a afecta turnul în sine. Nu eram prea bun la jocul asta.
Nu știu unde am auzit de teoria „fluturelui” dar știu că m-a marcat mai ales că știu că în perioada aia eram încă influențat de „doamna din tren” ce a apărut în Tunelul de Ernesto Sabato. Cred că știți și voi: bătăile din aripi ale unui fluture din America Centrală poate provoca o furtună de nisip în Sahara. Legatura? Încurcate sunt căile… Doamna din tren? O femeie care ieșea din casă în timp ce trenul lui trecea prin fundul grădinii l-a făcut să-și omoare logodnica cu un cuțit de bucătărie. Legatura? Oricât de evidentă ar părea e destul de greu de explicat.
Atunci când ți-e bine nu fa nimic. Dacă ești mulțumit cu „starea actuală” nu încerca să o faci să fie mai bună că riști să strici totul. Trebuie să rulezi niște Smokuri? Rulează-le, nu încerca să faci niște exploratory testing că e posibil să ajungi la sfârșitul zilei și, chiar dacă ai găsit niște „fast-track”-uri, să nu fi testat toată funcționalitatea pe care ți-ai propus-o.
Oare păpădiile cum simt adierile vântului? Pentru ele granița dintre o mângâiere și o mână care te strânge de gât e la fel de mare? Contează că ai început să urmezi un tratament împotriva alergiei care te făcea să strănuți atât de des dacă dai cu piciorul în păpădia pe care vroiai să o protejezi pentru că erai atent la prospect și te gândeai că acum e în siguranță?
Oare bunicul îi mai desena trandafiri și-i mai copia strofe siropoase bunicii dacă știa că va fi alături de ea pentru încă 50 de ani? Ce rost are să o săruți acum dacă ți-ai propus să fii în brațele ei și peste un an?
Sorry, dar nu m-am putut abtine: http://dexonline.ro/search.php?cuv=dependinte
Mersi Ina!! 🙂 Tot timpul am sustinut ca sunt putin mai incult decat ar trebui.
dude, like… huh?!? 😐
Claudiu, ce nu intelegi? :-s
geeelu incuuultu =)))
:)Asta e Mihai… se mai intampla :-s
Sa o saruti pentru ca asta inseamna ca adaugi o caramida atunci cand construiesti castelul…si chiar daca sti ca va fii gata tot vrei sa realizezi minunea cu mainile tale, pas cu pas 😉