Mi-am adus aminte acum, când m-am pus la cea mai lungă coadă din Carr4 că așa am început să scriu… Cred că a fost primul post, în acest mușuroi cu oameni care iubesc și urăsc, cu copii fericiți și copii violenți, cu sex oral în băile publice și biletele lăsate sub pernă, cu suc de portocale și baxuri de Timișoreana, cu saltele Relaxa și scânduri strâmbe.
Visam atunci la ziua în care voi veni cu soția la cumpărături, ne vom certa că eu mă uit la decoltul tipei cu mazăre, vom merge spre mașina de clasă medie și vom asculta EuropaFm, amuzați că vecinul de semafor mai ascultă încă Romantic Fm deși pe bancheta din spate stă un monstruleț de 5 ani.
Până atunci mă bucur de coada din fața mea și de faptul că pot scrie liniștit fără să mă tragă de mânecă sau, mai rău, să mă pupe în timp ce bătrâneii din spate își numără pateurile.
Vroiam să fac poze. Ploua. Apropo, în raionul de „dinți” un tip dubios îi făcea poză cu un telefon tipei cu periuțe, în timp ce simula că se uita la Duru.
Ce-ar fi cumpărăturile fără amenințările cu bătaia odată ieșiți din magazin? Poate doar o întâlnire romantică cu colegul de cameră, partenerul de ring în Fight Club.
Închei aici că trebuie să-mi pun E-urile pe bandă.
