Ieri dimineață m-am dat cu o stație prea târziu jos din tren.
După cele două săptămâni în Lituania apreciez mult mai mult mâncarea de Acasă.
Acum o oră când îmi plăteam berile am avut o revelație: și cea mai rea vânzătoare de la noi e mult mai de treabă decât oricare dintre cele din spatele caselor din București din simplul motiv că aici lumea nu se grăbește… nu are de ce!
180 Ron chiria pe lună pt o garsonieră.
9 Martie 2004 pare atât de departe… ce s-a întâmplat cu copilul de atunci?
De mâine mă întorc în București.