nu am mai făcut de mult poze, așa că ieșirea de azi din Poli mi-a prins bine. Aștept să se însereze mai târziu ca să prind lumina mai mult timp.
nu știu să renunț la trecut. Mă leg încă de lucruri și persoane care ar trebui să-mi devină străine. Nu mai simt nimic pentru ele dar mă trezesc sunând sau uitându-mă într-o direcție care clar nu e bună… dar asta nu conteaza
aseară am mers, din greșeală, la un film cel puțin interesant pe care vi-l recomand: Fântâna. E posibil să nu vă placă… să vi se pară interesant… dar vă sfătuiesc să mergeți să-l vedeți. Un sfat: nu uitați să luați restul de la bilete!
în ultimii 6 ani în dimineața de Paște eram cu coșul la sfințit după o noapte petrecută afară sau în biserică la slujba de înviere… Anul ăsta nu se va întâmpla asta.
câteodată cel mai trist lucru e să nu ai de ce să fii trist. Să te enerveze faptul că nu ai pe cine și pe ce să te enervezi.
