Insemnari

Primele ore in Nepal

Filed under: Din viata,Personal — Gelu April 28, 2012 @ 17:07

Am aterizat acum 7 ore. Nu am vizitat nimic pana acum dar nu conteaza. Stau intr-o bodega si beau o sticla de Everest (are cam acelasi gust ca si azuga doar ca e de trei ori mai scumpa) si sunt fericit. As fi vrut sa impart cu cineva asta dar daca as fi facut-o probabil ca nu as fi facut poza care m-a facut atat de fericit. O veti vedea si voi in cateva zile dar sunt convins ca nu aveti cum sa intelegi starea mea de acum. E aproape banala dar spune o poveste. Oamenii de aici par atat de impliniti. Se citeste pe zambetul lor. De la multimea de europeni (probabil ca aici e printre ultimele enclave hipy) la localnicii care par ca traiesc intr-o saracie mai mare decat indienii. Ei macar nu sunt in conflict cu nimeni.

Sunt convins ca as fi profitat mai mult de ospitalitatea sincera a omenilor de aici daca nu m-as fi plimbat atat de mult prin zonele turistice din New Delhi. O data iesit din zona plina de baruri si straini am ajuns intr-o zona plina de magazinase si strazi extrem de inguste si cu oameni zambitori. Aveam la mine doar lentila de 30 dar am facut mai multe poze la oameni pur si simplu decat in India timp de 6 saptamani. Am fost, ce-i drept, fugarit de un tip cu o bata dar asta s-ar fi intamplat cu siguranta si in Bucuresti sau in New York (era un om al strazii care isi apara proprietatea).

Intre timp am inceput o discutie cu o tipa de vreo 40 de ani de la masa de langa. Ea vorbeste in franceza si eu raspund in engleza. E de o luna in Nepal si Tibet. Pur si simplu. As vrea sa ma bucur si eu ca si ea de mancarea Tibetana dar din pacate prima experienta mi-a adus prea mult aminte de mancarea Indiana.

Locul asta imi aduce aminte de Vama: fiecare cu pi**a masii! In caz ca nu ati inteles, asta e de bine. Aproape ca simt adierea valurilor. Nu o sa ma culc la 6 dimineata ci o sa ma trezesc pe la 5 dimineata si maine. Sper totusi ca o sa dansez pentru o ora in seara asta. O sa-mi imaginez nisipul sub talpi in timp ce ma bucur de lumea pestrita de aici.

1 Comment »

  1. Asadar asteptam poza sa ne facem scenariul povestii in minte.enjoy your trip!

    Comment by ioana — April 28, 2012 @ 18:33

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a comment