Insemnari

In Jaipur cu barosul

Filed under: India,Personal — Gelu April 1, 2010 @ 16:22

But desire is a curious thing. If it does not exist it does not exist and there is nothing you can do to conjure it up.

Dorinta. Cerul de deasupra e la fel ca si acum 7 zile, ca si acum 6 zile, ca si acum 2 zile: nepatat. Nu stiu ce ora e si banuiesc ca e joi. Ce ar putea inlocui dorinta de a simti furnici pe sub piele? Ce le-ar putea omori atunci cand crezi ca ai mult mai mult decat atat? Cand ar trebui sa-ti spui ca e ok sa o seduci pe tipa din fata ta doar pentru ca ti-a zambit si cand e ok sa nu-ti maresti lista de tipe in a carui corp ai intrat pentru ca vrei Sa se simta si Sa fie unica?

Am visat ciudat aseara. Defapt nu era vis. Fantezie poate. Realitate in nici un caz. Eram fericit. Am trait, pana acum, zeci de momente ca acelea. In timp ce se intamplau imi era frica sa ma consider fericit. Azi am facut sute de poze. Le voi privi si voi zambi mai mult decat am facut-o in momentul in care apasam pe butonul camerei. M-am trezit cu zambetul pe buze. De zeci de ori furnicile au plecat. Le-am alungat de frica sa nu ma doara prea tare apoi muscaturile de tantari. Acum e plin de ganganii zburatoare pe aici.

Eu nu am trecut de partea cu dorinta, de carnal, de sentimentul acela ciudat cand iti dai seama ca in fata ta e un diamant neslefuit. Veveritele minuscule nu se mai agita in palmierul din fata. Paunul s-a culcat si el. 100 de Rupees papusa. Dai cu barosul si apoi cauti in miile de bucati ceea ce-ti doreai fara sa stii. Inevitabil bucatile sunt prea mici ca sa mai recunosti ceva asa ca iti incerci norocul cu alta bucata de diamant neslefuit. Furnicile te forteaza sa arunci microscopul si pila asa ca iei din nou barosul sperand ca se vor transforma in fluturi. ACUM!

1 Comment »

  1. Frumos scris… :)

    Comment by miChou — April 8, 2010 @ 21:09

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a comment