Insemnari

Dupa 6 ani de Grecia

Filed under: Din viata,Intrebarea zilei — Gelu September 22, 2009 @ 14:22

Eu am un frate. Cu 4 ani mai mare. Imi place sa cred ca e cu 4 ani mai experimentat ca mine.

Din pacate vorbim rar si ne vedem si mai rar. Acum 6 ani a plecat in Grecia. Sta undeva prin Atena. Din pacate nu am ajuns niciodata acolo. O sa ajung la anul. Nu despre asta e vorba.
Am observat ceva ciudat. Sau poate nu e asa ciudat, voi sa-mi spuneti. La inceput cand vorbeam cu el despre Grecia era foarte incantat si entuziasmat desi in primele lui luni acolo nu stia nici limba si nici nu reusise sa-si faca prieteni acolo. Eram convins ca incantarea lui va creste pe masura ce va desoperi mai multe despre o civilizatie asa veche. Credeam ca dupa ce-si va face mai multi prieteni va fi mai fericit. Credeam ca odata ce va depasi barierile lingvistice va putea sa bucure. Eram curios unde se va opri entuziasmul lui daca era asa incantat dupa primele saptamani. Cred ca ati ghicit care a fost limita superioara: cea atinsa in primele saptamani. E normal? Nu a fost inca dezamagit de ce a gasit acolo. Nu l-au dezamagit oamenii, nu l-au dezamagit locurile, nu a trait experiente traumatizante, nu a… Pur si simplu.

Eu sunt cu 4 ani mai neexperimentat decat el asa ca l-am intrebat de ce nu mai vorbeste dupa 6 ani de locurile faine pe care le vede sau despre cultura pe care a adoptat-o desi s-a chinuit juma de an sa ajunga acolo. Raspunsul a fost prea sec pentru ce vroiam eu sa aud: “M-am obisnuit”. Adica te poti obisnui si cu lucrurile faine care ti se intampla/ le traiesti? Adica dupa ce ai vazut primul cangur care topaie prin desert nu mai zambesti cand ii vezi?

Se pare ca nu suntem atat de diferiti.

Voi ce ati inceput sa luati ca “un dat”?

2 Comments »

  1. Draga Gelu :)

    Oamenii sunt uneori prostuti si cauta bucuria, fericirea, implinirea in mai mult, mai mare, mai des, mai … nu stiu, dar MAI.

    Bucuria aia faina faina si care cred ca nu iti e straina este aia care iti permite sa te bucuri de un zambet sau de o frunza ori de cate ori le vezi pentru ca exprima minunea asta care se numeste lume/viata. As you wish.

    Am vazut din greseala un film vechi, despre 2 barbati, ambii suferind de boli incurabile si cu final rapid. La un moment dat unul spune aceasta replica deosebit de desteapta: “Stii ce e cel mai dureros? Cat de frumos este totul.”

    Asa ca adu-ti aminte frumos cine esti, ce experienta ai si cum stii sa te bucuri de o Timisoareana chiar daca bei un numar considerabil de astfel de sticle pe luna.

    Comment by Andreea — September 23, 2009 @ 21:20

  2. Andreea,

    Nu pot sa nu beau cu pofta din paharul cu Timisoreana dupa ce ti-am citit commentul :) Mersi

    Comment by Gelu — September 23, 2009 @ 22:08

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a comment