M-aș
cu cratimă vă zic eu vouă,
arunca
Și a și r și toate cele,
dar de căzut
Și cade frunza când e toamnă,
nu vreau
căci da răcit nu sună bine,
să cad
tratat Și rupt în două s-a.
Adio
îmi sună un i lungit spre u,
bucată
o parte ar zice nebunii,
rotundă
căci colțuri nici soare nici lună nu are,
de piatră
cu apă, în aer, pe sticlă, ca oul.