Vreau să dovedesc cât sunt de prost

Ieri în drum spre Sighișoara îmi scot camera ca să fac câteva poze pe geamul trenului. După câteva minute trece unul dintre controlori. Cu o voce foarte afectată mă întreabă dacă am achitat taxa aferentă folosirii aparatului de fotografiat în tren, dacă nu pot fi amendat. La început eram convins că glumește, că vrea și el să facă o glumă cât de cât reușită, așa că m-am hotărât să intru în joc. „Nu, dar cât ar trebui să plătesc ca să pot face niște poze în tren?”. „Imediat îți spun…” și scoate „Biblia” din geanta lui de nas și după ce o răsfoiește ajunge la o pagină în care era trecută taxa pentru filmat cu caracter publicitar și alte chestii… Încercând să citesc unde se mai aplică celebra taxă am pus mâna pe preasfântul ghid de tarife și amenzi al CFR-ului. Atât i-a trebuit să ia foc. Era ca și cum aș fi îndrăznit să ating cea mai sfântă icoană din lume, pe care el ar fi trebuit să o păzească de atingeri păgâne. Încercând să-i explic că eu de fapt nu filmez și oricum nici fotografiile nu au caracter comercial a întors puțin foaia. Acum nu mai riscam să fiu amendat ci mi s-ar fi putut face chiar dosar penal. Pentru ce? Ați ghicit: spionaj. Calea ferată, stâlpii și toate lucrurile aferente sunt puncte strategice și dacă informații legate de acestea ar cădea în mâini străine ar fi foarte rău pentru noi toți… în plus în preajma căii ferate sunt obiective geostrategice ale României și fotografierea acestora este strict interzisă și pedepsită de lege. Cine știe ce se ascunde pe ruta București-Sighișoara la 50 de metri de calea ferată. Cred că am găsit în parte răspunsul la întrebarea: „Există închisori secrete ale CIA pe teritoriul României?”. Încercând să-l calmez i-am zis că am făcut poze la munți și am vrut să-i arăt, dar ridicându-și nasul pe sus mi-a zis că nu e de datoria lui să vadă fotografiile ci o comisie specială ar trebui să vadă fotografiile și eventual să-mi ia filmul, dacă nu chiar și aparatul. Îmi și imaginez o comisie creată special pentru mine la parchetul militar care să decidă dacă sunt sau nu spion dotat cu o cameră foarte discretă ca a mea.

După absurditatea acestei discuții am intrat în compartiment și mi-am exprimat într-un mod gălăgios surprinderea, de-ajuns cât să îl fac să se întoarcă. Cu un ton de prodecan care îți spune că dacă te prinde copiind poți să-ți iei adio de la facultate pentru că va trebui să știm materia mai bine ca el, și cu modestie recunoaște că se poate, îmi zice: „Dacă vrei să dovedești cât ești de prost zi-mi ce ai de zis în față nu după ce am plecat!” Nedorind să-i arăt lui cât sunt de prost am preferat să-i dau dreptate și l-am lăsat să plece.

Coborâți în Sighișoara l-am văzut din nou după 3 ore în care nu am mai avut onoarea asta. După ce l-am întrebat pe șeful de gară dacă am voie să fac poze (a fost puțin mirat de întrebare) i-am făcut intelectualului nostru fotografia de mai sus. Reacția lui: „Vrei să dovedești cât ești de prost?”

Da… vreau să dovedesc cât sunt de prost. Nu am mai pus mâna serios pe o carte de câteva luni; Scd-ul și Dce-ul sunt un mare mister în continuare; nu am reușit să înțeleg nici până acum foarte bine cum se folosește FABridge-ul (Flex-Ajax Bridge); nu mai știu să rezolv nici măcar integrale Riemann… Lista poate continua dar nu vreau să încep să mă simt foarte prost în pielea mea.