Metrou 2005…2006…2007… și așa mai departe.
Eu nu prea circul cu metroul. În 2 ani cred că am făcut-o de mai puțin de 50 de ori. Cu toate astea am și eu unele dorințe și unele lucruri care îmi place să le fac.
Mi-ar plăcea ca la stația de la Grozăvești peronul să fie pe partea stângă. Să mă pot hotărî în ultimul moment în ce metrou să mă urc. Să schimb la Victoriei sau la Universitate în funcție de care vine primul sau pur și simplu să nu pară ciudat că nu mă urc în unul dintre ele… Așa e ca-n viață: odată aleasă o cale e cam greu să-ți schimbi opțiunea. Trebuie să urci și să cobori din nou câte un rând de trepte pentru a ajunge să mergi într-un sens opus… Mai există și riscul că lumea să creadă că nu știi ce vrei de la viață…
Îmi place atunci când merg cu metroul cel vechi să privesc în față și să văd oamenii necunoscuți din vagonul din față. Vreau să privesc în spate și să văd peretele de carton. E puțin ca-n viața asta veche: privești în față și vezi mulți oameni necunoscuți încă… o ușă care niciodată nu se deschide, iar pentru a intra în vagonul din față trebuie să ieși și să intri pe ușa din lateral. De obicei te oprești în stație. În metroul asta nou e un șir lung de oportunități… cam ca-n viața asta nouă.
Îmi place să trec prin pasajul de la Unirii ce leagă metroul nou de cel vechi… Mări de oameni ce-și schimbă rolurile în fiecare zi…