În 20 de minute vine trenul spre București. Până atunci să vă povestesc câteva lucruri mărunte de aici.
Ieri veneam din pădure pe o străduță pustie. Nu aveam niciun foc așa că l-am întrebat pe un bărbat puțin cărunt dacă mă poate ajuta. „N-am foc că nu fumez dar sigur am acasă!” Spunând asta s-a întors din drum și în ciuda faptului că insistam că nu e nevoie să se deranjeze m-a rugat să-l urmez în curte. După câteva secunde s-a întors din casă cu o cutie de chibrituri pe care mi-a dat-o spunându-mi să o păstrez pentru că poate mai am nevoie.
Azi m-a prins ploaia pe o terasă din luncă. Am așteptat să se oprească dar într-un final am chemat un taxi. Între noi fie vorba, când sunt acasă sunt vinovat de susținerea evaziunii fiscale și circul fără aparat. (de obicei la sfârșitul cursei șoferul îți cere oricum mai puțin decât ar fi indicat aparatul pentru tariful de 1.8 lei pe kilometru). La sfârșitul cursei care a străbătut jumătate de oraș mi-a cerut 6 lei. I-am dat 10 lei și după ce m-a întrebat dacă am cumva un leu mi-a dat rest 5 lei spunându-mi că e vina lui că nu are să-mi dea rest.
Aseară după trei halbe de beri pe terasa hotelului de 4 stele ne-a venit nota 10.5 lei. Am lăsat 15 lei și ne-a adus 5 lei cerându-și scuze că nu are rest și lăsăm noi tura viitoare.
(prefer să vă povestesc astfel de lucruri mărunte decât să vă vorbesc de albastrul care m-a lovit astea 4 zile)