Am făcut-o și pe asta. Înainte să fac 31 de ani chiar. Puțin peste targetul de 30 dar ce mai contează acum. Mi-a mai rămas doar să construiesc o casă. Pe pământ. Mă așteptam să fie mai stresant, să fiu mai emoționat, să simt că fac „Pasul” dar nu a fost nimic special. Nu înțeleg de ce nu am făcut asta până acum. A fost un fel de petrecere organizată în cinstea mea, și a ei în mică măsură. Singura mare diferență față de o zi de naștere e că nu am avut relații sexuale, la un moment dat, decât cu vreo 20% din tipele prezente. Oricum dacă excludem rudele mele și tipele pe care le-am văzut prima oară ajungem la un procentaj decent. Nu se compară cu zilele de naștere dar e ok oricum. Partea bună e că la sfârșit lumea și-a plătit consumația. De apreciat.
Oare e ciudat că după ce am zis „Da!” să mă gândesc la altele? Eu zic că e ceva firesc. Nu pot să mă uit la o tipă în rochie și să nu-mi aduc aminte de cum arată fără. Sau să-mi imaginez cum ar arăta fără. Ar fi ciudat să nu fie așa. Suntem oameni însurați, nu gay. Unul din motivele pentru care am făcut pasul ăsta e faptul că am auzit, adică am văzut în Seinfeld, că tipii însurați au mai mult succes la tipe. Se pare că totuși nu se aplică și în prima noaptă. A fost ciudat să dansez o noapte întreagă și să nu se dea nicio tipă la mine. Poate faptul că eram tot timpul lângă mine cineva îmbrăcat într-o chestie albă voluminoasă nu a ajutat. Asta e. Mi-am mai adus aminte de liceu.
Undeva după primele cutii de Timișoreana m-am întristat. Nu era nicio tipă în toată sala cu care să vreau să-mi petrec bătrânețile. Apropo de Timișoreana, de ce oare unii s-au uitat ciudat la mine când dădeam noroc cu cutia de bere? Ok, știu, ești om mare, ai o cupă de șampanie în mână, dar nu e nevoie să jignești o bere cu tradiție. Chiar, de ce a trebuit să stau la intrare până a ajuns toată lumea? Oare n-aș fi putut păcăli pe cineva să stea în locul meu? Eventual aș fi putut plăti pentru asta.
Un alt lucru familiar a fost faptul că lumea a așteptat să dansez eu pe ring ca să danseze și ei. Bine, se uitau mai ciudat decât de obicei la dansul meu de găină decapitată la început dar apoi a fost ok că au început să danseze și ei. Auzi la ei: 1, 2, 3… 1, 2, 3… 1, 2, 3… Mișcarea din pleată ce are? Bine, vorba vine pleată, că m-a pus mama să mă tund. A zis că ea nu vine dacă îmi intră părul în ochi și acum. Asta e, a trebuit să fac mișcări mai ample din cap.
Au fost unii care nu au învățat că atunci când începi să faci ceva, o faci până la capăt. Nu te răzgândești după 30 de minute. Dacă tot au furat mireasa de ce nu au făcut-o cum trebuie? De ce au trebuit să o aducă? Gata, am mers la altar cu ea, nu-mi mai trebuie. Lipsă de profesionalism. Dacă tot o iei, păstreaz-o! Partea amuzantă a fost că mi-au și cerut să fac ceva dacă vreau să mi-o aducă înapoi. Până la urmă am făcut ce mi-au cerut că mi-am dat seama că portofelul meu era în geanta ei și aveam în el numărul unei pustoaice cunoscute cu două seri înainte. A trebuit să îi fac 11 declarații de dragoste. Cred că niciunul din „răpitori” nu a intrat pe blog până atunci că nu cred că s-ar fi riscat să-mi ceară asta de față cu atât de mulți oameni.
— Vei fi mereu specială pentru că ai fost prima care m-a lăsat să beau bere în timp ce-mi făceai felație!
— Mi-am dat seama că va fi ceva special între noi de când mi-ai zis cum te cheamă: Argentina.
— Patul meu se simte singur fără tine. (Eu nu).
[…]
În timp ce ziceam prostiile de mai sus mi-a atras atenția o tipă pe care nu am mai văzut-o până atunci. Se pare că era o fostă colegă de liceu de-a ei. Avea o rochie neagră, puțin peste genunchi și un decolteu… cred că m-am uitat intrigat la formele ei jumătate din timpul în care îi făceam declarațiile „de dragoste”. Nu avea sutien și pur și simplu nu înțelegeam legile fizicii după care se ghidează sânii ei. Am încercat după să intru în vorbă cu ea dar era destul de reticentă, mai ales după ce am întrebat-o ce face după, dacă nu vrea să bem o bere. A rămas să vorbim în altă zi… sunt curios dacă mai mă ține minte…
Mi-am dat seama că nu am șanse să agăț la nunta mea așa că m-am dus la masă și am continuat să beau.
Din ce in ce mai TU in postari.
O sa te surprinzi si pe tine cu cat de altfel esti de fapt :).
“- Patul meu se simte singur fara tine. (Eu nu).” – Good one. Am notat-o 😀
Oricat de inginer scrie pe diploma ta ca esti, deep down inside. Esti artist. Si curvar. Si respect asta.
Partea socanta este ca se simte ca ai scris asta cu naturalete. Ca pe un deja vu editat.
Sau poate ca e inspirata povestea…oricum scenariul din mintea ta n-am cuprins ca mireasa ta si-a rupt piciorul din cauza altuia 😛