Răcit

Ca orice om serios care se respectă am răcit cobza în mijlocul caniculei. 35 de grade? Ce mai conteaza, hai sa vina punctul culminant al răcelii mele istorice. E ok, m-am obișnuit să-mi suflu nasul de 3 ori pe oră, să am reprize de 5 minute de tuse dar nici chiar să-mi scuip plămânii și să mă irit la nas de cât de des m-am șters. Am ajuns dimineața la muncă cu un chef nebun de a mă răzbuna pe Ruby dar la îndemnul crizelor de tuse și a colegilor care au copii mici acasă am plecat… mi-am luat noua jucărie (MacBook Pro) și am venit acasă să mă chinui offline cu nenorocitul de server. (apropo, dacă nu merge închide wireless-ul)

Evident că nu am reușit să mă conectez la PPPOE nici măcar din VM și cum oricum înjuram mai rău ca într-o zi de luni m-am hotărât să o las mai moale că doar nu am nevoie de net ca să lucrez în Eclipse iar pentru chestii de comunicare e bun și calculatorul colegului.

Ah… cred că v-ați prins până acum că acum scriu că sunt singur la masă și nu știu ce să fac și din păcate nici nu pot spune tot ce aș vrea să spun plus că din cauza tusei am împroșcat monitorul ăsta strălucitor. Între timp niște mândri romănași sar în Dâmbovița de pe stâlpul de lângă podul din fața la Max.

Vine sosul. Vă las. Tura viitoare vă zic de băbuta cu trandafir în gură și domnul de culoare care m-a salutat acum două seri în timp ce mă îndreptam spre poli.