De două zile mă obsedează o melodie și un vers dintr-o poezie pe care am scris-o pe vremea când mai scriam.
Mergeam agale pe trotuarul proaspăt asfaltat
când m-a depășit un vis cu sandale.
Tălpile încălțărilor i se topeau fumegând
dar visul mergea neoprit cu mine urmându-l.
Cu tălpile goale pe plită trecut-am noi doi
de un bețiv strigând cât morții s-audă:
„…bătrânul a murit și eu îi vând acum din vise!”
5 lei m-a costat visul acesta topit
spre deosebire de acum cand nu mai scrii
si uite ce cred si americanii despre tara lor: http://www.trilulilu.ro/ccarina/0b1787f7a6b43a