Și eu am fost furat în România

Într-un final răspund și eu la leapșa de la Mihai. Din câte îmi aduc aminte „am fost furat” practic o singura data. Eram in liceu si am mers și eu ca tot humoreanul marțea-n piață. Inevitabil mi-a fost furat portofelul. Aveam colosala sumă de 100.000 în el plus buletin și diverse chestii personale (printre care și o bancnotă de 10.000 la care țineam). Spre deosebire de Diana eu am fost puțin mai norocos adică hoțul a fost destul de drăguț să-mi arunce portofelul într-un loc destul de vizibil după ce a luat banii din el, așa că paguba a fost mai mult simbolică odată ce mi-am recuperat buletinul si ce mai aveam in portofel (nu si cei 10.000 🙁 ).

Au mai fost însă câteva momente care s-ar putea încadra „în subiect”. De exemplu în vara anului 2005 am ajuns într-un parc foarte pustiu din Suceava, care ducea la cetatea de scaun, să „negociez” cu un boschetar care ne amenința că ne taie cu cuțitul dacă nu le dăm portofelul. Într-un final i-am dat 20.000 și a plecat fără să ne ia portofelul :P.

Pe lângă subiect, că să nu credeți că în Suceava sunt doar oameni de ăștia, o să povestesc… foarte „în mare” despre cum mi-am pierdut eu buletinul la aceeași cetate de scaun și un cizmar a căutat în cartea de telefon până a găsit pe cineva care să stea în același bloc cu mine și l-a sunat să-i zică să merg după buletin… De fapt o să vă povestesc altădată după ce rezolv misterul pe care îl mai am: de ce nu a căutat direct Blănariu… 🙂

One response to “Și eu am fost furat în România”