Punctual din Bucuresti

peste 2 ore mă urc în trenul spre Gura Humorului… cred că după muuult timp voi sta două săptămâni…

voi fi pentru prima oară naș, asta dacă până miercuri voi reuși să învăț Crezul 😛

ieri în 41 un domn de 40-50 de ani în fața ușii. Se apropia și stația mea așa că l-am întrebat dacă urma să coboare… de 3 ori. Într-un final s-a întors, foarte calm și mi-a zis: „NU”. Și a rămas să stea în fața ușii fără a putea să cobor… mi-a fost „milă” să îi spun: „Atunci duceți-vă din fața ușii!!!!” așa că m-am strecurat în fața lui… Ca și în viață: câteodată te pierzi…

Coboram din cămin și un tip m-a rugat să-i țin ușa ca să poată ieși. Dezamăgit… oricum i-aș fi ținut-o… Ca-n viață…

acum ceva zile m-a întrebat cineva care a fost cea mai fericită zi din viața mea. Nu am prea știut ce să-i zic dar cu siguranță nu mi-am dat seama „în timp ce”.

mă duc să fac bagaje…

la revedere, București 😉