3 Decembrie

a fost și 1 Decembrie. Și 2 Decembrie. Acum sunt la birou și nu mai e nimeni… e gol și liniște și încerc să mă conving să învăț la SPM. Voi reuși
pe 1 Decembrie m-am trezit la 9:30 deși mă culcasem pe la 4 și m-am dus singur la defilare. Eram în 41 cu fața lipită de ușă și ascultam în căști Treceți batalioane române Carpații. M-a surprins cât de multă lumea a fost la defilare. Normalitate poate…
seara am mers și eu la „pomul laudat”. Nici eu, ca niciunul din cei 70-100 de mii de bucureșteni nu știu ce am căutat acolo. Oricum nu vreau să comentez foarte mult despre îmbulzeala prin care am trecut. O poză de atunci (nu știu de cine e făcută) vedeți aici.
apropo de poze, am făcut și eu câteva pe 1…
ieri am aflat grupa în care jucăm la CE. Cel puțin interesant… orice ar fi sper să batem Italia. (după cum spunea cineva pe un blog ar fi preferabil ca Bănel Nicoliță să dea golul victoriei)
Azi e 3 Decembrie. Știu că nu-mi citește blogul și că i se pare o pierdere de timp dar… „La Mulți Ani, Ana!”