Nevoia si de Nu

Da-mi voie sa iti spun un secret! Stiu ca te simti special pentru ca tu ai un sat in Norvegia dar permite-mi sa fiu cel care distruge un mit: Fiecare dintre noi are cate un sat in Norvegia. Al tau produce bambus, al meu orez. 6 miliarde si ceva de sate. Un sfert de infinitate de stapani. Fiecare cu satul lui. Nu stiu tie cum iti este, dar mie mi-e destul de greu sa conduc sutele de Norvegieni. Uneori ma privesc ca pe un mic Dumnezeu si imi cer cele mai ciudate lucruri iar eu nu pot sa spun Nu.

Acum cateva zile mi-a scris un copchilut. Isi dorea o masina galbena care sa-l duca pana la capatul pamantului. I-am spus Da. I-am oferit o masina Galbena care sa-l duca pana la capatul pamantului. A doua zi am primit scrisori similare de la toti locutorii satului meu din Norvegia. Le-am spus tuturor Da. Nu pot spune Nu! (sper ca nu iti imaginezi acum ca as fi nu stiu ce Dumnezeu care fabrica lucruri din nimic. nu. Nororcul meu a fost ca sunt aproape de capatul pamantului asa ca le-am cumparat fiecaruia cate un jeep 4×4, eventual si cu sofer pt cei fara carnet. Stii cat costa atatea masini? Toate din salariul meu de pseudo programator; unde mai pui si faptul ca timp de cateva zile plantatiile de orez au fost lasate pustii. Asta dosr pt ca nu stiu sa spun nu.)

La un moment dat cineva m-a rugat sa-l invat sa citeasca dincolo de simboluri. Stii ce am raspuns. A doua zi a murit. A interpretat fiecare gest, fiecare cuvant si fiecare sunet canun semn de la univers, ca si cum zeitatile incercau sa comunice cu el prin mana ridicata de vecinul de coliba, ca renul pe care l-a intalnit de dimineata ii prevesteste ca isi va intalni marea dragoste; zambetul colegei de plantatie era o confirmare a povestii lor de dragoste. S-a sinucis in momentul in care a vazut-o cum arunca 4 boabe de orez pe jos.

Ce m-a bulversat cel mai mult a fost scrisoarea unui copil care ma ruga sa-l invat sa spuna nu. De ce vroia sa nu-si mai spuna Da? In inocenta lui crede ca nu poti sa ai toate lucrurile pe care le vrei, ca vrea sa ajunga sa spuna: “da, jucaria asta produce mai mult zgomot dar o sa-si piarda si ea din stralucire”. Ce copil! Sa vrea sa renunte la sinceritatea fata de el. Cum ar fi sa mearga intr-un targ, sa isi doreasca pentru o secunda o undita noua si totusi sa nu si-o cumpere desi are bani pentru ea? Nu s-ar minti pe sine in momentul in care va sta pe marginea copcii cu undita lui veche? Nu i-am putut spune Nu asa ca l-am condamnat sa fie fericit alaturi de jucariile pe care le are deja.

One thought on “Nevoia si de Nu

  1. Nice. Ai reusit sa treci dincolo de tine si de tiparul articolelor tale chiar daca sunt alte metafore care exprima aceleasi lucruri. E bine ca ai incercat si altceva.Un singur cuvant daca inlocuiai… n-as fi zis ca e scris de tine 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *