Eseu despre singuratate

“Greseala oamenilor a fost ca niciodată nu s-au priceput sa se uite langa ei. Li s-a parut ca daca fericirea exista, ea trebuie sa fie inaccesibila sau,  oricum, foarte greu de atins. Dincolo de orizontul lor… ” Octavian Paler –  Viata pe un peron

Pentru a nu stiu cata oara eram cu picioarele pe nisipul de la stalp si strigam cat sa ma auda toata Vama “Si vara asta o sa ma îndrăgostesc…” in timp ce o priveam. Si credeam in versul asta adolescentin. Credeam ca ea va fi urmatoarea si ultima mea iubire. Ii stiam trupul acoperit de atat de putina panza si zambetul si era deajuns sa se transforme in noua mea iubire. Nu conta faptul ca am mai simtit de atatea ori inainte exact acelasi lucru. De data asta era pe bune, ea chiar era “the one”. Ma imbatam cu promisiunea iubirii pe care o caut la nesfarsit.

Si ca orice alta iubire menita sa tina pana la infinit povestea s-a terminat dupa un numar finit de zile si de nopti. Primul gand cand m-am trezit din nou singur a fost ca pot sa fac atat de multe lucruri acum ca sunt din nou doar eu in patul meu, asa ca m-am masturbat cu gandul la nesecatul rau de posibilitati sexuale. Am deschis zeci de ferestre si am ejaculat bucuros de lipsa sentimentului de vinovatie. Imi fusese dor de astfel de libertate. Nu mai trebuie sa raspund nici unei tipe de ce nu mai am chef sa fac dragoste. Mai bine o laba buna decat o iluzie distrusa.

La un moment dat insa trebuie sa te confrunti si cu fantomele trecutului. Cu sanii fostei adica. Iti vor zambi inevitabil dintr-un colt al mesei numai ca acum nu ii mai simti intre propriile degete si vor avea o aura pe care nu ti-o poate oferi decat imaginatia. Incerci sa-ti aduci aminte diminetile in care dezbracata isi cauta lenjeria pe parchetul plin de praf sau noptile in care o sarutai excitat de prea mult alcool in sange dar nu poti sa vezi decat decolteul unor sani care acum, acoperiti, nu cer decat sa fie venerati. Iti dai seama ca tu ai fost cel care a renuntat la ei dar asta nu te opreste sa cauti un mod de ati ascunde erectia.

In perpetua mea singuratate ma trezesc inconjurat de tipe de ale calor vagine m-am bucurat intr-un fel sau altul. Atunci cand exista o singura fosta dominsoara a fascinatiilor mele e simplu, ea nu s-a ridicat la asteptarile mele. Atunci cand e vorba de mai mult de patru in jurul unei mese minuscule iti dai seama ca e posibil ca tu sa fii cel cu probleme. Mai ales daca, cel putin impreuna, formeaza imaginea tipei ideale, cel putin asa cum mi-o imaginam eu la 13 ani cand eram rusinat de lichidul albicios ramas pe paginile ziarului cu femei cu sanii dezgoliti.

Si il tine de mana pe altul. Si se saruta cu altul. Si ii face sex oral altuia asa cum stie ca imi place mie. Si imi zambeste. Si ii zambesc inapoi masturbandu-mi subconștientul cu gandul la probleme de fizica.

Si imi dau seama ca niciodata nu am stiut ce vreau de la viata. De la ceilalti si mai ales de la mine. Nu vreau decat sa fie bune, ca sa nu fie rau. Si astfel de ganduri nu sunt niciodata de ajutor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *