Acest post, sau orice o sa iasa, este dedicat unei prietene care acum doua zile m-a intrebat de ce nu mai scriu. Asa ca… o sa scriu despre ce s-a intamplat dupa ce m-a lasat singur la bere si pana am ajuns acasa.
Am ramas singur in Argentin dupa doar o Azuga. Iubesc Timisoreana dar nimic nu se potriveste mai bine cu atmosfera de acolo ca o sticla murdara de Azuga. Nu vroiam decat sa termin de citit De Veghe in Lanul de Secara. Nu am mai citit cartea asta de peste patru ani desi intre timp mi-am mai cumparat sau am primit cadou vreo 3 exemplare in romana si engleza. E una din acele carti in care te pierzi pur si simplu in mintea personajului, te simti absorbit si simti ca randurile pe care le citesti fac parte dintr-un jurnal pe care nu ai avut curajul sa-l scrii.
What really knocks me out is a book that, when you’re all done reading it, you wish the author that wrote it was a terrific friend of yours and you could call him up on the phone whenever you felt like it. That doesn’t happen much, though.
Eu nu pot sa citesc decat in locuri publice, in metrou, in parcuri si mai ales in crasme aglomerate si galagioase. Dupa 30 de pagini a trebuit sa ma mut din Argentin in Oktoberfest. Sa schimb gasca de betivi de 40 de ani cu una de 20. M-am ridicat de la masa flancata de niste nostalgici comunisti si mi-am adus aminte de unele din zecile de intalniri pe care le-am avut in acelasi loc. De despartirile ce au avut loc acolo sau in spatele altei beri. A ajuns sa-mi fie relativ simplu sa fac asta. Ciudat de simplu. Tin minte ca la inceput nu eram in stare sa ma despart de cineva. Tot timpul incercam ca ea sa se desparta de mine comportandu-ma ca un porc. Nu reuseam decat sa distrug toate amintirle frumoase si oricum nu reuseam sa fac cel mai important lucru: sa inchid usa cu totul. Din pacate si acum e aproape la fel. Nu astup gaura de la cheie.
What I was really hanging around for, I was trying to feel some kind of a good-by. I mean I’ve left schools and places I didn’t even know I was leaving them. I hate that. I don’t care if it’s a sad good-by or a bad good-by, but when I leave a place I like to know I’m leaving it. If you don’t, you feel even worse.
Dupa ce am terminat si cealalta bere mi-am dat seama ca nu o sa mai prind metroul asa ca am mers in singurul loc in care eram sigur ca o sa pot adauga cativa mii de pasi pedometrului din dotare. Am ajuns in A. Singur. Cu un mare chef de dans. Atat. Evident ca dupa 3 beri ar fi mers si o a 4-a dar cam atat. Nu vroiam sa agat nici o pustoaica, nu vroiam sa scap de un sentiment de prea mult bine (cum se intampla de cele mai multe ori cand ajungeam dupa 4 beri in A), nu vroiam sa port conversatii inteligente sau sa calc pe orgoliul tinerilor politehnisti iesiti la agatat.
There isn’t any night club in the world you can sit in for a long time unless you can at least buy some liquor and get drunk. Or unless you’re with some girl that really knocks you out.
E atat de relaxant sa stai inconjurat de zeci de pustoaice fara sa vrei sa cuceresti vre-o una si in acelasi timp sa stii ca daca ai face-o nu va trebui sa privesti pe nimeni in ochi a doua zi si sa spui ca ai iesit cu baietii. Just dancing. Dancing by myself. Ma uitam la copiii care dansau in jurul meu si mi-au trecut prin fata ochilor prea multe chipuri, prea multe strangeri in brate si mult prea multe invitatii la mine.
The thing is, most of the time when you’re coming pretty close to doing it with a girl — a girl that isn’t a prostitute or anything, I mean — she keeps telling you to stop. The trouble with me is, I stop. Most guys don’t. I can’t help it. You never know whether they really want you to stop, or whether they’re just scared as hell, or whether they’re just telling you to stop so that if you do go through with it, the blame’ll be on you, not them. Anyway, I keep stopping.
Acum insa lucrurile stateau diferit. Ma uitam la rochita pustoaicei de 18 ani de langa mine si nu ma gandeam decat ca probabil in acel moment se gandea la BAC-ul care urmeaza sa-l dea (asta in timp ce dadea din cap in mijlocul ringului) asa ca eu ma concentram la dansul meu de gaina decapitata in timp ce incercam sa ignor oamenii din jur. Mi-era frica sa nu trebuiasca sa o iau din nou de la capat. (dar intre noi fi vorba chiar as fi f**** acea rochie mica)
I never seem to have anything that if I lost it I’d care too much about
Dupa inca 2 beri, 8567 de pasi, cateva dueluri pe ringul de dans si multe tipe pe care nu le-am invitat la dans. Am iesit din A fericit ca plec singur. Drumul spre taxiu s-a dovedit a fi insa foarte lung…
The trouble with girls is, if they like a boy, no matter how big a bastard he is, they’ll say he has an inferiority complex, and if they don’t like him, no matter how nice a guy he is, or how big an inferiority complex he has, they’ll say he’s conceited. Even smart girls do it