Un pumn de chilly si un praf de busuioc

Eram sub dus cand mi-am adus aminte de intrebarea unei prietene.

Mi-am dat seama ca ar fi cazul sa raspund mai ales ca de cateva zile nu reusesc sa ma culc inainte de ora 3.

In mod normal atunci cand folosesc ceapa folosesc si usturoi. Nu prea pot sa-mi imaginez cum e sa calesti ceapa fara sa pun si usturoi. In seara asta mi-am dat seama, dupa ce aveam legumele in unt, ca lipsea ceva. V-ati prins ce. Sincer, nu m-am mirat atat de tare. Niciodata nu am reusit sa gatesc de doua ori la fel. Cred ca asta e unul din motivele principale pentru care stau uneori 4 ore in fata unei tigai. Sunt curios ce gust o sa aibe mancarea la sfarsit.

Azi, de exemplu, am incercat sa fac Pui cu Smantana. Defapt chiar asta am facut. Undeva intre pumnul de chilly, praful de busoioc si aroma data de coriandu s-a pierdut gustul mancarii pe care o stiam de acasa. Tot timpul “gresesc” undeva. De exemplu mi-am dat seama ca ar fi trebuit sa folosesc mai multa smantana, mai putina faina si sa las puiul la rumenit mai mult timp. De fiecare data cand ard putin mancarea imi spun ca data viitoare o voi lua mai repede de pe foc. Dar nu ma pot abtine sa nu o tin cat mai mult pe flacara aragazului. Poate gustul va fi si mai intens. Si o ard. Asa se naste aroma unica de “putin ars”, cum imi place mie sa le zic colegilor cand se iau de indemanarile mele culinare la birou.

Sunt totusi unele lucruri pe care sunt convins ca nu o sa le mai fac. De exemplu nu o sa-mi mai ia niciodata 10 ore sa fierb o oala de fasole. Mi-am invatat lectia: se lasa la inmuiat peste noapte si se schimba de trei ori apa.

Uneori ma apropii destul de mult de o reteta “perfecta”. Daca as fi pus mai multa ceapa si mai putin busuioc iahnia de fasole ar fi fost GENIALA!!! Crezi, dragul meu prieten, care inca nu stii la ce intrebare raspund in randurile astea, ca data viitoare cand am facut iahnie am folosit mai multa ceapa si mai putin busuioc? Exact: NU! Nu am mai pus ceapa de loc si am inlocuit busuiocul cu o tona de curry. Fasole batuta si curry. Demential gustul. Cam puternic pentru unii, prea discret pentru altii, echilibrat pentru nevoile mele gastronomice de atunci (mancasem la pranz o shaorma si vroiam ceva putin aromat si usor).

Acum un an am avut o disputa pe teme culinare cu mama. Imi reprosa ca eu gatesc doar omlete si cartofi prajiti (poate asta era adevarat acum 2/3 ani) iar eu i-am spus ca ea nu stie sa gateasca. Pur si simplu repeta niste retete pe care le stie de 30 de ani. Nu schimba nimic. Nici proportiile, nici locul de provenienta al ingredientelor, nici condimentele. Nimic. E ca si cum ai manca aceleasi racituri, sarmale si salata de beuf in fiecare an de craciun. Desi e practic acelasi gust, de ce am trecut de la fascinatie la dezgust fata de raciturile de porc?

Raspunsul pe scurt: caut gustul perfect dar nu fac nimic ca sa il gasesc. Sunt convins ca voi inchide ochiul aragazului la un moment dat, voi inchide privirea, voi gusta si va fi exact cum speram, fara sa-mi dau seama pana atunci ca asta caut.

Era sa uit. Intrebarea la care incerc sa raspund e extrem de banala: “Si totusi, Tu ce cauti?”

(problema e ca dupa prea multe experiente culinare chiuveta se umple de vase murdare si o sa trebuiasca sa incepi sa le speli)

5 thoughts on “Un pumn de chilly si un praf de busuioc

Leave a Reply to doulfe Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *