Insemnari

Amintiri din viitor

Filed under: Aberatii — Gelu October 11, 2010 @ 14:21

Am facut-o si pe asta. Inainte sa fac 31 de ani chiar. Putin peste targetul de 30 dar ce mai conteaza acum. Mi-a mai ramas doar sa contruiesc o casa. Pe pamant. Ma asteptam sa fie mai stresant, sa fiu mai emotionat, sa simt ca fac “Pasul” dar nu a fost nimic special. Nu inteleg de ce nu am facut asta pana acum.A fost un fel de petrecere organizata in cinstea mea, si a ei in mica masura. Singura mare diferenta fata de o zi de nastere e ca nu am avut relatii sexuale, la un moment dat, decat cu vreo 20% din tipele prezente. Oricum daca excludem rudele mele si tipele pe care le-am vazut prima oara ajungem la un procentaj decent. Nu se compara cu zilele de nastere dar e ok oricum. Partea buna e ca la sfarsit lumea si-a platit consumatia. De apreciat.

Oare e ciudat ca dupa ce am zis “Da!” sa ma gandesc la altele? Eu zic ca e ceva firesc. Nu pot sa ma uit la o tipa in rochie si sa nu-mi aduc aminte de cum arata fara. Sau sa-mi imaginez cum ar arata fara. Ar fi ciudat sa nu fie asa. Suntem oameni insurati, nu gay. Unul din motivele pentru care am facut pasul asta e faptul ca am auzit, adica am vazut in Seinfeld, ca tipii insurati au mai mult succes la tipe. Se pare ca totusi nu se aplica si in prima noape. A fost ciudat sa dansez o noapte intreaga si sa nu se dea nici o tipa la mine. Poate faptul ca eram tot timpul langa mine cineva imbracat intr-o chestie alba voluminioasa nu a ajutat. Asta e. Mi-am mai adus aminte de liceu.

Undeva dupa primele cutii de Timisoreana m-am intristat. Nu era nici o tipa in toata sala cu care sa vreau sa-mi petrec batranetile. Apropo de Timisoreana, de ce oare unii sau uitat ciudat la mine cand dadeam noroc cu cutia de bere? Ok, stiu, esti om mare, ai o cupa de sampanie in mana, dar nu e nevoie sa jignesti o bere cu traditie. Chiar, de ce a trebuit sa stau la intrare pana a ajuns toata lumea? Oare n-as fi putut pacali pe cineva sa stea in locul meu? Eventual as fi putut plati pentru asta.

Un alt lucru familiar a fost faptul ca lumea a asteptat sa dansez eu pe ring ca sa danseze si ei. Bine, se uitau mai ciudat decat de obicei la dansul meu de gaina decapitata la inceput dar apoi a fost ok ca au inceput sa danseze si ei. Auzi la ei: 1, 2, 3… 1, 2, 3… 1, 2, 3… Miscarea din pleata ce are? Bine, vorba vine pleata, ca m-a pus mama sa ma tund. A zis ca ea nu vine daca imi intra parul in ochi si acum. Asta e, a trebuit sa fac miscari mai ample din cap.

Au fost unii care nu au invatat ca atunci cand incepi sa faci ceva, o faci pana la capat. Nu te razgandesti dupa 30 de minute. Daca tot au furat mireasa de ce nu au facut-o cum trebuie? De ce au trebuit sa o aduca? Gata, am mers la altar cu ea, nu-mi mai trebuie. Lipsa de profesionalism. Daca tot o iei, pastreaza-o! Partea amuzanta a fost ca mi-au si cerut sa fac ceva daca vreau sa mi-o aduca inapoi. Pana la urma am facut ce mi-au cerut ca mi-am dat seama ca portofelul meu era in geanta ei si aveam in el numarul unei pustoaice cunoscute cu doua seri inainte. A trebuit sa ii fac 11 declaratii de dragoste. Cred ca nici unul din “rapitori” nu a intrat pe blog pana atunci ca nu cred ca s-ar fi riscat sa-mi ceara asta de fata cu atat de multi oameni.

– Vei fi mereu speciala pentru ca ai fost prima care m-a lasat sa beau bere in timp ce-mi faciai felatie!

– Mi-am dat seama ca va fi ceva special intre noi de cand mi-ai zis cum te cheama: Argentina.

– Patul meu se simte singur fara tine. (Eu nu).

[…]

In timp ce ziceam prostiile de mai sus mi-a atras atentia o tipa pe care nu am mai vazut-o pana atunci. Se pare ca era o fosta colega de liceu de-a ei. Avea o rochie neagra, putin peste genunchi si un decolteu… cred ca m-am uitat intrigat la formele ei jumate din timpuul in care ii faceam declaratiile “de dragoste”. Nu avea sutien si pur si simplu nu intelegeam¬† legile fizicii dupa care se ghideaza sanii ei. Am incercat dupa sa intru in vorba cu ea dar era destul de reticenta, mai ales dupa ce am intrebat-o ce face dupa, daca nu vrea sa bem o bere. A ramas sa vorbim in alta zi… sunt curios daca mai ma tine minte…

Mi-am dat seama ca nu am sanse sa agat la nunta mea asa ca m-am dus la masa si am continuat sa beau.

4 Comments »

  1. Din ce in ce mai TU in postari.
    O sa te surprinzi si pe tine cu cat de altfel esti de fapt :).

    Comment by Mika — October 11, 2010 @ 19:47

  2. “- Patul meu se simte singur fara tine. (Eu nu).” – Good one. Am notat-o :D

    Comment by Mihai Todor — October 12, 2010 @ 00:37

  3. Oricat de inginer scrie pe diploma ta ca esti, deep down inside. Esti artist. Si curvar. Si respect asta.

    Partea socanta este ca se simte ca ai scris asta cu naturalete. Ca pe un deja vu editat.

    Comment by Bogdan — October 12, 2010 @ 01:44

  4. Sau poate ca e inspirata povestea…oricum scenariul din mintea ta n-am cuprins ca mireasa ta si-a rupt piciorul din cauza altuia :P

    Comment by Cipriana — October 14, 2010 @ 15:20

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a comment