Îmi place să te iubesc pe la spate

“Îmi place să te iubesc pe la spate”. Acum şapte ani asta însemna că stăteam în colţul meu de umbră şi mă uitam la tine din capătul culoarului şi aşteptam să ieşi pe uşă şi să te uiţi înspre mine. Mă bucuram de fiecare şuviţă a ta dar nu îndrăzneam să vin la tine şi să-ţi spun “Salut!”. Preferam să îţi trimit scrisori în care să-ţi spun că aş vrea sa te ţin de mână decât sa vin, să te iau de mână şi să-ţi spun “Îmi place zâmbetul tău!”. Într-un final am îndrăznit să te sun. Am rămas omul din spate cu obsesia lui pentru puştoiaca cu ten cafeniu.

“Îmi place să te iubesc pe la spate”. Ok. Reformulez. Îmi place să ţi-o trag pe la spate. Îmi place când stai deasupra cu spatele la mine şi nu îţi văd decât conturul spatelui. Mă întind să-ţi prind sânii cu mâinile şi in faţa mea e orice tipă cu care aş fi vrut vreodată să fac sex/dragoste, sfârcurile printre degete nu au nici o faţă, nu au nici o istorie, nu ascund nici un fel de vis sau de speranţă.

Îmi place să te iubesc pe la spate. M-am cam săturat să iubesc pe faţă. Ştii cum ne dorim cu toţii  pe cineva pe care să ne iubească şi pe care să iubim dar nu vrem decât să trăim povestea romatică pe care ne-o vând cei din jur dar atunci când găsim ceea ce căutăm pierdem tot pentru o pereche de sâni de care vom uita la zece minute după ce am ejaculat pe ei. Pe la spate e simplu. Nu e nevoie să vezi chipul pe care apoi vei dori să-l uiţi pentru că îţi aduce aminte de cât de mult ai ieşit din conul de umbră.

One thought on “Îmi place să te iubesc pe la spate

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *