In anii 30 o ecipa de cercetatori americani (bunicii celor care incearca acum sa dovedeasca faptul ca urmand o cura de slabire cu carne de vita poti pierde pana la 20 de kilograme in doar 2 saptamani) au incercat sa dovedeasca printr-un studiu efectuat pe 15.658 de fluturi ca acestia se nasc ca sa zboare. Acest studiu a artat faptul ca 10,3% din fluturii studiati isi doreau sa ajunga in vitrinile familiilor cu copii sub 13 ani, 13,5% doreau sa ajunga pe perele unui burlac/burlace, 14,2% pe noptiera batranilor iat restul de 61.7% isi doreau pur si simplu sa zboare pe deasupra campiilor pline de margarete (tot timpul m-am intrebat ce isi doreau restul de 47 de fluturi dar probabil ei erau pur si simplu artisti rebeli si nu vroiau decat sa numere pietre).
Rezultatele studiului prezentat mai sus a socat lumea (noroc de cel de-al doilea razboi mondial care i-a facut intr-un final sa uite de aceste cifre revoltatoare)
Sa revenim totusi la aceasta specie atat de putin apreciata. Dupa publicarea rezultatelor s-a intamplat un lucru relativ ciudat. Jumatate din fluturii care zburau spre plasele oamenilor au inceput sa le povesteasca prietenilor cat de mult le place libertatea desi visau ca impart peretele cu o chitara veche. Pe de cealalta parte o treime din fluturii iubitori de margareta isi exprimau pasiunea pentru borcanele de pe noptiera.
și restu’? :-s