Insemnari

Topit pe drum

Filed under: Aberatii,Fabule Urbane — Gelu August 15, 2008 @ 14:06

Probabil ca stiti cu totii povestea asta dar cred ca totusi merita spusa, nu de alta, dar poate in felul asta voi reusi sa salvez alti oameni de zapada.

A stat in frigiderul lui mult mai mult decat alti oameni de zapada de aceiasi varsta dar nu pentru ca ar fi vrut sa se protejeze de caldura de afara ci doar pentru ca nu a avut cine sa-i deschida usa. Dorea atat de mult sa iasa de acolo, se uita in fiecare zi pe geam dar nu credea ca e in stare sa impinga usa cu destul de multa putere.Credea ca devine din ce in ce mai puternic si ca nici una dintre razele de soare nu o sa poata sa-i patrunda prin crusta de gheata.

A venit si momentul pe care-l astepta. Nu a fost nimic special. Usa s-a deschis pur si simplu si el a profitat si a iesit. Afara lucrurile nu erau insa la fel de roz cum si le imagina. Dupa primul pas isi pierduse deja jumatate din bulgarele pe care se sprijina. Ia ramas agatat de usa frigiderului (dupa ani si ani a vazut acelasi model de usa intr-o reclama la tigari). A reusit insa ca dupa cativa metri sa-si mai consolideze baza (a aparut un viscol de nicaieri) dar oricum omului nostru de zapada i se prezicea un viitor cam sumbru.

Trecem peste calatoria pe asfaltul incins si dusul cu apa calda si ajungem in ziua in care a ramas din el doar un bulgar de zapada cu un mare morcov in el. In acel moment un copil de 10 ani il vede si il intreaba ce a patit… “M-am topit pe drum” 

1 Comment »

  1. hei.. nu ma pot abtine nici de data asta :D domne, eu nu vad intriga aici! prima impresie pe care mi-o lasa aceasta scriere e ca abia asteptai sa ajungi la sfarsit, sa-ti expui morala (si totusi, care e morala?) spui tu acolo la inceput: “dar poate in felul asta voi reusi sa salvez alti oameni de zapada”.. eu nu vad de ce trebuia sa fie salvat acest om de zapada, ca nu parea suferind de ceva.. poate de plictiseala :P (sa inteleg ca poate fi vorba chiar de tine aici, faci o referire la varsta) ..si cum statea el asa in frigiderul lui cu geam, se deschide usa si el iese.. “nu credea ca e in stare sa impinga usa cu destul de multa putere”; a incercat? nu e redat niciun moment in care sa-si fi dat seama ca poate sa deschida usa.. doar cel in care isi da seama ca poate sa faca pasul spre lumea la care privea el fascinat. care sunt avantajele de afara? sunt? incursiunea lui in noua lume este redata un pic prea rigid (“sa-si mai consolideze baza”), dar omuletul nostru ne apare tot solitar.. se topeste si-l observa un copil, trimitere la puritate presupun.. acum omuletul de zapada simte? ce simte?

    Comment by Carmen Raluca — August 17, 2008 @ 19:35

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a comment