Reintoarcerea

Stau cu o timisoreana sub scaun si astept trenul. Din nou am venit cu peste 30 de minute inainte. Astept trenul spre… casa. Acasa a fost bine si cald, dar poate prea liniste. Las in urma un oras ud acoperit de mult noroi. Macar de ar fi zapada. Sunt destul de departe serile de noiembrie in care mormanelede zapada de pemargine erau cat mine de inalte (intre noi fie vorba, nu eram foarte inalt atunci). Multi oameni pe peron. Imi place limba care o vorbesc, accentul lor e atat de muzical. Nu-mi place insa ca se uita si ei la stiri, ca vorbesc si ei despre Italia si romanii de acolo. Dar poate ei sunt cei mai indreptatiti pentru ca fiecare are un frate, un fiu, un tata, care lucreaza acolo si trimit banii de lumina si de gaz.
Mai sunt zece minute. Din fericire ma asteapta un pat in tren. Ca acum aproape 10 ani cand m-am urcat pentru prima oara in trenul Vatra Dornei – Bucuresti.
Noapte buna Humor. Ne vedem cu bine in Bucuresti.

3 thoughts on “Reintoarcerea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *