Insemnari

Perdea de nori

Filed under: The picture of the day — Gelu September 12, 2007 @ 14:12

Perdea de nori

Din nou

Filed under: Personal — Gelu September 11, 2007 @ 22:35

Am/s-a tot scris despre fericirea lucrurilor simple. Cu toate astea nu pot sa nu raman lipit de geamul tramvaiului cand vad o fetita de 12 ani imbracata in zdrente care deseneaza pe asfaltul din fata case darapanate o fata cu par galben-mov-albastru, admirata de 3 aurolaci care sug din seva pungii cu aurolac, mai ales ca imaginea copilei imbracate cu o rochie roz de la Miniblu care plange in Plaza ca nu gaseste la Sarabanda o posetuta care sa se asorteze cu paltalonasii de la Alabala e inca vie.

Te intrebi inevitabil pe ce parte a baricadei vrei ca viitorul tau copil sa fie.

18:01

Filed under: Aberatii,Examene,Work related — Gelu @ 18:03

18:01. Inca mai am mult de munca dar macar am scapat de examene. Sarbatoresc cu un Bavaria Red (cam tare pentru gustul meu) cei 21 de ani si 6 luni, examenul de TS2 pe care l-am luat si faptul ca iau cel putin partialul de SMP. Cu putin noroc maine sarbatoresc ca am ramas cu o singura restanta. Oricum e de apreciat, zic eu, faptul ca am iesit cu cel mult acelasi numar de restante ca si anul trecut din toamna dupa ce anul asta am mers in medie 3 ore pe saptamana la facultate.

Buna berea!

Sa va povestesc insa celor care nu au onoarea sa urmeze cursurile UPB-ului cum decurge un examen pe aceste meleaguri. Examen la ora 8. Examen unde peste 50%(a se citi 70%) din studenti au facut restanta. Sala relativ mica. Ajung acolo la 7:30. Cu greu am gasit un loc. La 8 insa se dovedeste ca sala de 70-80 de locuri e mult prea mica pentru cei peste 100 de studenti care vor sa-si arate cunostintele. Aproape o ora tine tigania: iesiti, intrati, iesiti, intrati… intr-un final am ramas “pe dinafara” dar s-a gasit si solutia salvatoare. O sala uitata de timp prin EG. La 4. Se intra dupa principiul bine definit si cunoscut din antichitate: mai intai fetele si oamenii cu scaun. Scaun la cap, sau daca nu macar cu scaun pe care sa stea caci frumoasa sala  nu are destule scaune. Nici mese nu am putea spune ca are dar… cine se mai plange. Asa ca la 9:30 incepe frumusete de examen la SMP. Partial! Subiecte surprinzator de accesibile, mai ales ca daca nu erau accesibile tie colegul in care dadeai cu cotul inevitabil poate stia ceva. Am aberat vreo 6 pagini. Un 7 tot iau. Finalul insa e o alta macare de peste. Primul impuls a fost sa ma ridic si sa plec. Cu siguranta daca faceam asta nu mai speram acum ca e posibil sa iau 5-ul izbavitor. Dupa o ora de chinuri am scos de la mine 4 pagini de ineptii. Sper ca nu-mi intelege proful scrisul si presupune ca stiam ceva… ca daca nu…

Buna berea!

Acum back 2 work. E deja 18:32. 

P.S. Post publicat si updatat cu BEE. 

Sapte nasturi

Filed under: Aberatii — Gelu September 10, 2007 @ 21:57

Veneam de la birou cu camasa mea albastra care are 7 nasturi pe malul Dambovitei ascultand Queen la castile mele albastre. S-a facut dintr-o data frig asa ca m-am hotarat sa-mi inchei camasa.

Primul nasture: firul de la casti a ramas pe afara. Ok! Voi lasa firul pe afara!

Ajung la nasturele cu numarul 6: firul e pe dedesubt. Numarul 5: acelasi lucru. 4: firul iese tot de sub camasa. Lucrurile ies deja de sub control. Din fericire dezastrul are proportii decente: castile se infitrasere undeva intre nasturele 3 si 4. Apoi cu atentie inchei nasturele 4, 5, 6 si in cele din urma 7. Firul e pe afara.

Morala: ar trebui sa folosim mai des backtracking “in the real life”.

Un mic cadou

Filed under: Personal — Gelu @ 16:55

Cu doua zile inainte de ziua mea mi-am facut cadou un obiectiv de 55-200 de la Canon. Mai jos motivul pt care aveam nevoie de un mic zoom.

Citeste in continuare…

Toamna din nou

Filed under: Aberatii,Personal — Gelu September 9, 2007 @ 21:07

A venit toamna si in Herastrau. Multe rate. Multe rate. Apa mult mai curata decat ultima oara cand am fost. Multa lume pe iarba. Un vaporas cu vele pe lac. Cupluri dragute. Batran inarmat cu un bat si o bucata de navod care a iesit la pescuit. Treceam prin Carrefour si era plin de rechizite si de pitici care se ingramadeau langa cutiile cu caiete, pixuri, carioci…

Acum 15 ani eram si eu nerabdator sa incep… cu un an mai devreme decat ar fi trebuit ma rugam de mama sa ma trimita si pe mine la scoala. Si m-a trimis.

Exista momente in care crezi ca ai gasit pe cine trebuie. E ciudat nu? Acum trei ani eram linistit in bratele unei “ei” si desi stiam ca urma sa plec in indepartatul Bucuresti credeam ca totul va fi ok… ea s-a urcat in taxi, eu in tren si asta a fost… ne-am mai vazut apoi dupa 2 saptamani, dar era inevitabil totul sfarsit, si apoi… ne-am vazut pe strada si mi-a intors spatele. “Iubirea” e un lucru marunt. Se uita repede promisiunile. Am vrut acum o luna sa o sun sa o salut… nu a raspuns nimeni. Poate e mai bine asa. Probabil ca ar fi crezut alceva… o uitasem si eu dupa o luna. Acum nu-mi mai aduc aminte decat ca avea sanii mici si un fund foarte apreciat printre colegii mei. Si ca proful de romana o credea citita. Si ca ei ii placea sa creada ca joaca teatru dar mie mi se parea ca se joaca. Si daca printr-o minune citeste acest blog o salut! Salut!

Acum? Acum e toamna! Acum incep din nou sa cred in frunze ruginite si adieri de vant.

Ca sa vezi…

Filed under: Uncategorized — Gelu @ 10:44

…una din pozele mele a fost “admirata” de sute de mii de oameni. Care? Unde? De ce?

Primul lucru care il fac dimineata e sa intru pe siteuri de stiri si azi am intrat pe ProTv. Pe prima pagina link spre un reportaj cu iz ironic la adresa stimatei Nikita. La un moment dat erau prezentate niste blocuri din Drumul Taberei. Imaginea mi se parea foarte cunoscuta. Mai ales culorile… si incadrarea… Ok! Am dat pe stop si am cautat pe gelu11.ro poza de acum cateva luni. Ca sa vezi! Exact aceiasi!

Citeste in continuare…

Tricou sifonat

Filed under: Personal — Gelu September 8, 2007 @ 02:25

Se da un tricou sifonat. O petrecere la care trebuie sa ajung. Un fier de calcat impumutat la etajul 1.

Din lipsa de timp inainte sa ies din camera ma uit la chei, ma uit la ceas si plec lasand cheile pe masa: cat as sta sa inchid/deschid usa as fi deja inapoi. Asa ca… plec fara ele. Nu e mult pana la 1. Cand sa ies din modul colegul din camera alaturata cu o geanta in mana. Ii tin usa sa iasa. El insista asa ca ies eu in papucii de casa si cu un telefon descarcat in buzunar. Recuperez fierul. Socializez putin cu colegul de serie despre examenul de azi. Ma intorc la 4 si-mi pica fisa… colegul de modul pleca… deci a inchis modulul… bat in disperare dar nimic. Nu mai e nimeni. Ok… nu poate sa fi ajuns departe. Cobor cu fierul in mana: statia lui 601, Grozavesti sau Semanatoarea? Aleg Grozavesti. Alerg in slapi si cu fierul de calcat in mana. Nu am noroc. In drum spre camin incep sa caut numarul lui Nemi in telefon. No luck! Mi-am schimbat telefonul si erau in memoria celuilalt. Ajung din nou la 4. Telefonul pe moarte. Clar nu e nimeni in modul. Nici la noi nici in modulul de vis-a-vi. Ok… deci… ce facem?

O sun pe Laura, poate e online si intra pe contul meu sa vorbeasca cu Stef sa-i ceara numarul lui Nemi. No luck! Ok… o sun pe Raluca. Nici ea nu e online dar imi da numarul lui Stefan. Dupa 10 minute reusesc sa vorbesc cu el si asa fac rost de numarul lui Nemi. Nemi e deja in Alexandria asa ca nu are cum sa se intoarca dar imi da numarul lui Victor. Intre timp o sun pe Oana sa vad daca a plecat. Il sun pe Victor care se pare ca are numarul lui Tudor. In timpul asta ajunsesem deja la Laura unde era Oana si am lasat fierul de calcat si am schimbat telefonul si ne indreptam spre Leonardo sa-mi iau si eu ceva de incaltat(eram in slapi si voiam sa ajung la chef). Intr-un final reusesc sa vorbesc cu Tudor care vine in 20 de minute. In 25 de minute intru in modul in slapi si cu fierul de calcat in mana. Asta dupa 75 de minute dupa ce am iesit sa-l aduc.

Sa va mai aud ca-mi ziceti ceva de hainele mele sifonate!

Punctual

Filed under: Personal,Punctual — Gelu September 7, 2007 @ 15:44
  • am dat si TS2. Sanse sa-l iau? 23.5%. Marti aflu.
  • e Toamna frumoasa acasa.
  • un Carlsberg de la Nemi. La multi ani! Felicitari! Bv ca nu ai coada ;)
  • ma gandesc daca sa-mi iau sau nu “Lensbaby” dupa ce am auzit de ele de la Mihai.
  • Adobe Romania face un an. Asa ca “Party baby!”.

Dupa ea

Filed under: Uncategorized — Gelu September 6, 2007 @ 19:29

Am fost aseara cu greu convins sa merg la film. Eram convins ca voi regreta decizia. “Dupa ea” imi suna ca o telenovela pe marile ecrane dar am zis “De ce nu!”, ca oricum nu mai puteam invata. Deci: sa mergeti la filmul asta. Nu ma asteptam la finalul simplu. Ma intrebam si eu alaturi de Aura daca scenariul e inspirat din “La Tiganci”. Nu cred! Dar… cine stie. Dezamagit de rolul fiicei. Sunt convins ca ar fi putut gasi copii mult mai talentati.

Citeste in continuare…

Alone

Filed under: The picture of the day — Gelu @ 17:51

Alone -small

Adio! Ramai cu bine!

Filed under: Aberatii,Examene — Gelu September 5, 2007 @ 16:51

Ramai cu bine! A sosit momentul sa urmam drumuri diferite. Te-ai schimbat. Acum multi ani cand te-am cunoscut erai altfel. Eram si eu mai tanar si ingaduitor dar parca si tu erai mai usor de inteles. Am mers impreuna la multe concursuri si olimpiade pe vremea cand erai doar Electricitate, intre timp te-ai schimbat. Nu mai esti aceeasi materie cu formule simple, evidente si usor de inteles. Te-ai integrat, te-ai derivat, descompus, compus, inversat, stabilizat, oscilat… DCE, CIL, SCD… cine mai intelege ce si cum. Regasirea din facultate a fost frumoasa. Elth. Mi-a placut. Aceleasi principii. Probleme logice. Teorie prea putin. Apoi insa… a inceput lupta mea cu adevaratul TU. Dupa ce ti-am dedicat o serie de insemnari azi pot sa-ti spun linistit ADIO!. Nici nu stii cum imi batea inima cand asteptam sa-mi aud numele urmat de preameritatul 5. Da! Am scapat… de tine si de toata fizica mea iubita! Mai pastrez zeci de culegeri acasa dar… te-ai schimbat.

Acum pe final vreau s-ti spun ceva: nu stiu nici acum care e sensul de parcurgere a unei Diode. Nu stiu teoria lui Miller si nici la ce e bun un tranzistor. Stiu! Sunt un nenorocit. Cu toate astea, cand voi fi la casa mea voi avea doi caini dog german pe care ii voi numi Kirchoff 1 si Kirchoff 2.

Imi place reclama, si?

Filed under: Intrebarea zilei — Gelu @ 01:23

Daca vad o reclama la Carlsberg care imi place merg in Roxy si cer un Carlsberg. Ce pot face insa daca in drumul meu cu metroul vad niste reclame la ApaNova care ma impresioneaza?

In loc sa invat…

Filed under: Uncategorized — Gelu September 4, 2007 @ 21:48

Daca tot nu am chef sa invat sa va zic ce se mai intampla prin Gura Humorului cat timp sunt eu plecat. Defapt mai bine va dau sa cititi stirea direct de la Mediafax sau sa o vedeti la PRO TV. Ce pot spune… traim intr-o lume nebuna!

E oficial

Filed under: Uncategorized — Gelu @ 20:52

Mi-am pierdut buletinul! Deci o sa merg din nou acasa. Probabil de 2 ori! :) Asta peste doua saptamani.

Cum am reusit sa-l pierd? Foarte probabil  la o bere. Apropo, uite 10 lucruri pe care le poti face cu o bere:P.

Cautand informatii despre cum se procedeaza cand iti faci un nou buletin am gasit pagina asta din care am aflat ca se pare ca de obicei barbatii isi scimba domiciliul :P. Femeile probabil se marita direct:D
“In cazul schimbarii domiciliului (de obicei este vorba despre barbati):
livretul militar sau dovada pentru persoanele supuse obligatiilor militare, din care sa rezulte ca solicitantul a fost luat in evidenta cu noul domiciliu de catre centrul militar din localitatea/sectorul pe raza careia/caruia isi schimba domiciliul; “

Punctual

Filed under: Overheard,Personal,Punctual — Gelu @ 17:25
  • sentimentul de deja-vu e atat de puternic zilele astea cand ma chinui din nou pe la BCU
  • acum o saptamana cand mergeam spre Constanta oamenii din compartiment dezbateau care ziar e de mai mare incredere: Libertatea, Can-Can sau Click. Azi batrani de 60-70 de ani studiau foarte “prinsi” arhive prafuite alaturi de studenti ce-si pregateau restantele.
  • in Carrfour am avut “a little spark” cu blonda de la casa. Discutie despre otet, gresie uda, sticla sparta, sacose, bani… pana cand i-am dat cardul pe care scria mare: “Gheorghe”
  • acelasi magazin un agent de securitate era foarte grijuliu cu o mama cu 3 copii: “Cred ca e greu cu toti 3. Cred ca sotul are un salariu frumusel de va descurcati!”
  • cred ca mi-am pierdut buletinul.

Despartire

Filed under: Uncategorized — Gelu September 3, 2007 @ 18:01

Avantajul de a fi abonat la multe feeduri e ca, din cand in cand, citesti pasaje memorabile pe care simti ca le-ai fi putut scrie si tu. (despre momente pe care inevitabil le-ai trait si care si acum sunt mult prea vii)

Oricine a avut relatii amoroase pana acum stie, cred, sentimentul de a pleca dintr-o relatie fara sa vrei, dar simtind ca nu ai de ales.  Pana in ultmul moment speri ca plecarea ta sa declanseze o emotie, pentru ca te-ai saturat de indiferenta. Speri ca anuntul tau sa fie o amenintare nedusa pana la capat, sa se transforme in promisiuni “Ma voi schimba!” si rugaminti sa nu te indepartezi, sa auzi ca viata sa isi pierde directia, sensul si ritmul fara tine.

Si ai vrea sa auzi un “nu pleca”, dar nu se intampla. Si de fapt asta e dureros. Nu neaparat plecarea, fenomenul oricum se produsese inainte sa iti iei lucrurile inapoi, cat sentimentul ca nici nu a observat plecarea. Sau ca si-o dorea mai mult ca tine.

Si pleci, dar nu voiai. Insa nu aveai de ales.

Te declari invinsa, nici nu stii exact unde ai gresit, dar nu ai mai reusit sa faci persoana de langa tine sa rada. Nu-i mai esti de-ajuns.

Restul postului, scris de Andressa, il gasiti aici.

<<< Previous Page - Next Page >>>