Intre cismigiu si Universitate. In fata cercului militar sta un batran… Am trecut pe langa el fara sa-l observam. Nu am privit in jos la el.
“Auzi… Ajuta-ma te rog, da-mi te rog moneda de mai incolo!”
Atunci l-am vazut… un batran fara picioare dar cu manusi chirurgicare. Probabil un cersetor care si-a pierdut moneda salvatoare(aducatoare de Kent 8)
“Mai in spate… Pe acolo”
Ne uitam disperati pe jos dar nu vedeam nimic.
“Acolo… chiar in buzunarul tau”
🙂 Am zambit larg si am trecut mai departe, un tanar care trecea pe langa mine imi spunandu-mi ca ma pacaleste. Am mers 5 metri si m-am oprit. M-am cautat de maruntis fara succes(pusculita mea ii mananca pe toti) asa ca am scos o bacnota de 1 leu se mergeam sa ii dau.
“Nu am nevoie. O fac doar asa ca sa mai zambiti si voi”
Oare chiar asa fete de oameni posomorati avem daca cineva fara picioare ne vede tristi?
mh. frumos. trist si nu prea. 🙂
🙂 daca l-ai fi vazut nu ti s-ar fi parut! El, catre o tipa care trecea prin fata: “Da-te la o parte ca strici filmul”, continuand sa zambeasca la camera:)