Wicker Park

Din totdeaua mi-au placut filmele care nu se termina ca-ntr-o telenovela, in care finalul nu e foarte evident si care nu se termina cu cei doi sarutandu-se sau cei o mie de ostatici salvati. De aceea mi-au placut foarte mult filme precum Braveheart, Crash sau  Forrest Gump.  Weckend-ul asta insa dupa 6 ore de Nasul am dat pe retea de un film care parea o comedie romantica clasica, al carui sfarsit il banuiam de cand am vazut coperta pe IMDB. Totusi am ramas foarte placut surprins de film si eram aproape convins ca finalul imi va strica parerea buna despre film. Seamana ca tehnica folosita cu Occident, un dute vino prin “timeline” si piesele cele mai inportante din puzzle apar deabia la sfarsit! “Love makes you do crazy things, insane things. Things in a million years you’d never see yourself do. But there you are doing them… can’t help it.” Oare asa o fi? Asta e concluzia personajului negativ, daca se poate vorbi despre asa ceva cand este vorba de dragoste!
Finalul (pe care il poti vedea apasand aici) m-a socat… era evident… cei 2 se gasesc si se saruta… mi s-a parut cel mai dulce/romantic sarut si imbratisare vazute vreodata, dar pentru a ajunge la asa ceva e nevoie de o pauza de 2 ani… mult prea mult pentru viata reala! L-am vazut de 10 ori cred si surprinzator nu m-a facut sa ma simt prost/singur/trist…
Concluzia? Va recomand cu sinceritate sa vedeti filmul!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *