Insemnari

Fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui

Filed under: Uncategorized — Gelu October 26, 2005 @ 22:05

Cateodata e nevoie de atat de putin pentru a-ti obtine pacea sufleteasca, impacarea cu sine! Nu e nevoie decat sa fii putin generos, sa imparti cu cel mai putin norocos, sa dai o tigara boschetarului din fata terasei, sa contribui si tu cu 50 de bani la punga de aurolac, maruntul din portofel pentru batranica de la Universitate care iti intinde mana si se roaga pentru sanatatea ta, nimic pentru batranul care sta in ploaie fara sa schiteze nimic langa Unirii, 1 leu pentru tipa ce te acosteaza zambind si-ti cere o fisa, 2 lei pentru calugarul ce-ti cere bani pentru manastire in tren si care la urmatoarea statie va folosi bani pentru lucruri mai lumesti(o sticla de saniuta ca se incalzeasca si un pachet de tigari)!

Umilitor sa intinzi mana? Nu o sa folosesc clasica scuza a ceretorilor: “Nu dau in cap la nimeni!” caci e deja un cliseu, oricum e mult mai profitabila daca stii cum sa o faci! Cei care au nevoie de matuntul tau pentru a supravietui sunt prea slabi ca sa poate sa-i obtina, e nevoie de ceva mai induiosator ca cruntul lor adevar(pentru mai multe detalii uitatati-va la FilantropicaImage)! Spun toate asta cu mandria cuiva care a stat timp de o ora cu un pahar gol de bere in mana si in cealalta un carton pe care scria “NU MA SUPAR DACA IMI DATI BANI DE TREN(MA ASTEAPTA MAMA)” si care a castigat astfel peste 100.000, bani cu care… I-am cheltuit in mai putin de 10 minute(si nu pe biletImage, desi apoi am platit o amenda de un milion ca am ramas fara biletul pe care il luasem din timp)! Povestea asta(adevarata dar mult mai lunga de atat) s-a petrecut acum 4 ani si ceva la Sighisoara, la festivalul de arta medievala, printre cateva mii de oameni, in ultima ora cat am stat in cetate si vroiam sa fac ceva extrem si inspirat de un el si o ea care cereau bani ca sa-si cumpere prezervative si de altu care avea un carton pe care cerea bani de bere m-am hotarat sa fac si eu asta, dar daca tot o faceam macar sa fiu cat de cat profesionist mai ales dupa ce am incercat sa vand neuroni si o domnita m-a intrabat ce sunt aia! A fost super fain, de loc umilitor, si ma simteam bagat in sema! Majoritatea trageau o privire pe cartonul meu si apoi ma priveau in ochi si zambeau, uni insa vroiau sa se simta folositori  si mai puneau cate ceva in paharul meu de bere!

For the one I love…

Filed under: Uncategorized — Gelu @ 07:31

De mult, tare de mult… m-a intrebat cineva daca stiu care e diferenta intre “o iubire” si “iubirea”! Ciudat e ca acea persoana nu cred ca a iubit niciodata, sau daca a facut-o (lucru f probabil) a facut-o astfel incat sa nu se observe… Avem parte de mai multe iubiri dar iubirea este una singura, m-am grabit sa raspund! Pana atunci avusem parte de 2 iubiri, cred, si-mi traiam iubirea… aproape acelasi lucru il pot spune si acum: am avut 3 iubiri si-mi traiesc iubirea! Iubirile sunt intotdeauna la trecut pe cand “iubirea” e… Acum sunt mai indragostit ca niciodata de o persoana… am iubit mai mult decat iubesc acum doar idei (nu m-as risca sa spun ca sunt dintre aceia care iubeste iubirea)! Cand esti singur iti poti dedica intreaga fiinta doar sentimentui pur fara sa fii nevoit sa te confrunti cu probleme reale, cu stresul unui referat de DCE, sau despartirile in statia de tranvai, sau sa practici fara sa vrei un soi de terorism sentimental…

“Nimeni nu poate iubi pe cel ce nu iubeste” (nu stiu cine a zis asta dar sunt convins ca asa e)! Iubim ca sa fim iubiti? La cat din orgoliul nostru suntem dispusi sa renuntam pentru ea? Ca o concluzie trasa cu ochii la fel de injectati ca si ieri, si nimeni nu a observat nimic…..

T<8>T :@)

Nevoia de a fi consolati!

Filed under: Uncategorized — Gelu October 25, 2005 @ 03:25

Acum, dupa 4 ore de laboratoare(ELTH si Fizica) si inaintea unui curs de DCE imi simt ochii injectati, imi cad pur si simplu de pe orbite! Problema e ca nu se observa, nu sunt rosii desi eu ii simt asa de 2 zile si peste 50 de minute cand o sa ma intalnesc cu Ana ea nu va incepe sa ma “consoleze” si “sa-mi planga de mila” si sa incerce sa faca sa ma simt mai bine si nici nu-i pot spune pentru ca atunci ar insemna ca cersesc atentie(dar nu cu toti facem asta intr-o anumita masura!?!?) Asa fac si piticii, la ei se observa cel mai bine pentru ca ei nu au invatat inca sa se ascunda dupa deget, nu le-a spus nimeni ca nu e bine sa planga sau sa urle asa ca daca se lovesc(nu foarte tare, sa zicem ca da cu fundul de asfalt) vor reactiona in functie de atentia care li se acorda! Daca sunt singuri se vor ridica si atat, nu se vor singhisi sa planga, insa daca e cineva langa ei care sunt dispusi sa le dea putina atentie vor incepe sa urle cat ii tin plamanii pentru a primii toata atentia de care au nevoie!Presimt si ei ca peste ceva timp, cand vor creste si ei mai mari, nimeni nu se va interesa de soarta lor! Cand sunt inca mici toti necunoscutii le va sari in ajutor sa-i ajute sa se ridice dar apoi atentia le va fi acordata in functie de… Vroaim sa spun cat de nedreapta e lumea si ca doar cei bogati vor avea parte de dreptate si compasiune dar sa nu fim atat de pesimisti intr-o zi atat de calduroasa si faina si sa revenim la ochii mei care continua sa ma deranjeze desi le-am oferit destul de mult somn(cred ca s-ar fi multumit cu mult mai putin) si nici nu cred ca i-am stresat!

Intre timp nu mai e NET asa ca va trebui sa mai scriu, nu de alta dar sa fiu singurul de pe aici care face ceva Image ,desi risc ca tot ce scru sa se piarda cu un singur click! Am ajuns atat de dependenti de aceste 2 cutii si de tastaura incat cred ca ne e aproape imposibil sa ne imaginam cum ar fi fost viata noastra acum cateva sute de ani cand ar fi trebuit sa folosim porumbei zburatori(Image) ca sa tinem legatura cu cea care ne-a furat inima si care se afla la 3 zile de noi(100km) si pe care am intalnito…

Gata, a venit netul asa ca nu mai sunt nevoit sa gandesc, gasesc totul de-a gata pe server!

A pornit de la o coada…

Filed under: Uncategorized — Gelu October 14, 2005 @ 14:04
Avantajul unui oras mare e ca dureaza mai mult timp pana devine cunoscut… dar in cele din urma vei sti fiecare coltisor care te intereseaza sau miile de colturi cenusii te vor face sa nu mai vrei sa stii mai mult decat ai descoperit in ciuda micilor comori ce se ascund la 100m de traseul tau normal prin marele musoroi!
 
 
Nu stiu ce e cu pesimismul ce m-a lovit dar asa sunt acum… nu simt soarele pe strada mea… vreau ca lucururile sa mearga mai repede, sa fiu si eu un om plictositor si plictisit de tot la cumparaturi cu sotia mea proaspat vopsita si proaspat promovata in functia de Manager si sa ne cumpar 2 baxuri de apa, 3 de bere, cereale pentru cea mica si sa plecam in masina de 9,500$ spre periferia capitalei, injurand traficul ce ne omoara!